02 JUSTIFICARE

raport-justitie
1 01 REZUMAT
2 02 JUSTIFICARE
3 03 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
4 04 MINISTERUL JUSTIŢIEI ŞI REFORMA SISTEMULUI JUDICIAR
5 05 PROFESIA DE AVOCAT
6 06 DREPTURILE OMULUI ÎN ROMÂNIA
7 07 RELAŢIILE DINTRE PROFESIILE JURIDICE
8 08 INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
9 09 CURTEA CONSTITUŢIONALĂ ŞI AVOCATUL POPORULUI
10 10 CELELALTE PROFESII JURIDICE
11 11 INSTITUTUL NAŢIONAL AL MAGISTRATURII
12 12 INVĂŢĂMÂNTUL JURIDIC

Idei centrale:

SoJust este o organizaţie cu un caracter unic în România.

Ea lansează primul raport din ţara noastră asupra sistemului juridic.

SoJust propune principiile de reformă a justiţiei.

1. Sistemul juridic

În ultima vreme, atunci când se vorbeşte de reforma justiţiei, totul se rezumă la reforma magistraturii. În realitate, justiţia[1] trebuie sa fie privită în mod global, ca un sistem, prin raportare la toate instituţiile implicate (Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Curtea Constituţională, Avocatul Poporului etc) şi la toate profesiile juridice implicate in sistemul juridic (profesori de drept, judecători, procurori, avocaţi, parlamentarii din comisiile juridice, consilieri juridici, consilieri de proprietate intelectuală, personal auxiliar şi conex din instanţe şi parchete, poliţie judiciară, notari publici, executori judecătoreşti, lichidatori judiciari, mediatori, consilieri de probaţiune, experţi tehnici, contabili şi criminalişti, medici legişti).

Pe de o parte, membrii tuturor acestor profesii trebuie să contribuie la reforma structurii din care fac parte. Fiecare trebuie sa fie conştient de responsabilitatea imensă care îi revine în înfăptuirea justiţiei şi să accepte faptul că actuala stare de lucruri trebuie îmbunătăţită pentru realizarea interesului general al societăţii, acela de a menţine şi de a restabili ordinea socială.

Pe de altă parte, fiecare membru care profesează în mediul juridic trebuie să realizeze ca nu activează în sânul unei caste menite să prezerve propriul monopol, ci că face parte dintr-un organism multistructural, în care fiecare componentă trebuie sa funcţioneze la capacitate maximă pentru a face funcţionabil întreg sistemul.

Din dorinţa de a crea un liant între aceste profesii, dar şi o legătură între acestea şi societate, s-a născut asociaţia „Societatea pentru Justiţie” (SoJust).

 2. Date despre SoJust

Istoric: Societatea pentru Justitie s-a înfiinţat după câteva luni de comunicare intensă pe Internet (http://groups.yahoo.com/group/reformaj/), între persoane cu un interes larg pentru reforma sistemului juridic din România, aflată în curs de realizare – magistraţi, membri CSM, ministrul justiţiei, avocaţi, consilieri juridici, ziarişti, studenţi, politologi. Aici, în mediul virtual, s-au dezbătut proiecte de legi, proiecte de regulamente, speţe, evenimente politico-juridice.

Înfiinţare: În perioada 5-7 august 2005, cei mai activi dintre membrii reformaj s-au întâlnit la Lăpuşna, judeţul Mureş, în cadrul unei reuniuni informale, al cărei scop a fost discutarea stării actuale a sistemului juridic din România. Principala concluzie a dezbaterii a fost aceea că sistemul trece printr-o criză profundă, provocată de întârzierile nepermise ale unei reforme reale. Aceste întârzieri au condus la consolidarea unei oligarhii juridice conservatoare, neimplicate social, dar adesea tributare privilegiilor şi spiritului de castă. Prin refuzul de a gândi critic asupra problemelor reale şi prin ignorarea unor minime standarde etice, aceste grupuri au creat o imagine dezastruoasă asupra profesiilor juridice pe care le reprezintă. De aceea, percepţia generală la nivelul opiniei publice este aceea ca justiţia din România este afectată de politici de clan şi subminată de nepotism, conflicte de interese si lipsă de performanţă.

Un grup de participanţi la aceasta dezbatere a decis constituirea Societăţii pentru Justiţie. Asociaţia “Societatea pentru Justiţie” a fost înregistrată sub nr. 53/13.09.2005 în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa Judecătoriei Târgu-Mureş, conform încheierii nr. 95/30.08.2005 a Judecătoriei Târgu-Mureş şi are sediul social în Târgu-Mureş, str. Înfrăţirii, nr. 34, ap. 11.

 Scop: SoJust este o organizaţie care îşi propune să facă din schimbarea stării actuale a sistemului juridic romanesc o prioritate şi o responsabilitate a celor direct interesaţi. Juriştii români, alături de societatea civilă, sunt preocupaţi de o justiţie mai bună, indiferent de profesia juridică pe care o practică. Numeroasele dezbateri publice pe tema reformei sistemului judiciar au scos la lumina crize majore şi au tras numeroase semnale de alarmă. Aceste semnale trebuie să fie preluate de reprezentanţii profesiilor juridice şi transformate in iniţiative de politici publice în domeniul juridic.

Scopul principal al organizaţiei este de a contribui la realizarea unei reforme autentice şi cuprinzătoare nu numai a magistraturii, ci şi a altor profesii juridice şi a sistemului de educaţie juridica, în vederea îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie în general.  În vederea realizării acestui scop, Societatea pentru Justiţie intenţionează să utilizeze expertiza juridică a membrilor săi pentru a încuraja realizarea actului de justiţie în interesul public. De asemenea, asociaţia îşi propune să faciliteze dezbaterea publică şi să promoveze o atitudine civică activă faţă de sistemul juridic din România.

 Membrii: Organizaţia reuneşte în prezent un număr de 18 membri, dintre care un număr de 12 sunt fondatori. Membrii sunt reprezentanţi ai profesiilor juridice şi ai societăţii civile.

Criteriile SoJust pentru recrutarea noilor membri vizează în special capacitatea critică şi de reacţie rapidă, de comunicare în timp real şi expertiza de specialitate pe care candidatul o poate oferi.

 Obiective: Prin Societatea pentru Justiţie, toţi cei preocupaţi de calitatea sistemului în care profesează pot avea un instrument de acţiune civică şi profesională pentru a putea proiecta şi impune schimbări de substanţă prin:

  • asigurarea unei mobilităţi profesionale în sistemul judiciar, bazată pe merit şi performanţe;
  • creşterea calităţii învăţământului superior juridic din România;
  • respectarea unor standarde etice care să elimine conflictele de interese;
  • promovarea unei atitudini active a magistraţilor în raport cu interesele  cetăţeanului;
  • asigurarea unei justiţii independente faţă de interesele politice şi de grup;
  • responsabilizarea justiţiei faţă de justiţiabili şi societate.

Acţiuni: Acţiunile noastre sunt descrise pe site-ul www.sojust.ro. În cursul anului care a trecut de la înfiinţare, am studiat conflictele de interese, am solicitat şi indicat criterii clare de numire a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am luat poziţie faţă de unele acţiuni ale membrilor CSM, am formulat observaţii la Raportul de ţară 2005 – capitolul referitor la justiţie, am urmărit îndeaproape activitatea CSM şi a Ministerului Justiţiei, am realizat temporar revista presei despre justiţie, am încurajat exprimarea opiniilor critice în ce priveşte modificările în curs.

3. Raport independent asupra sistemului juridic românesc

Monitorizând timp de un an funcţionarea instituţiilor juridice şi evoluţia reformei în justiţie, SoJust dă publicităţii primul raport independent realizat în ţara noastră asupra sistemului juridic din România. Rodul contribuţiei voluntare al membrilor asociaţiei şi al unor experţi colaboratori, acest raport are meritul de a surprinde aproape toate aspectele vieţii juridice, de la modul de administrare a instanţelor până la relaţiile personale dintre judecători şi procurori, de la calitatea actelor întocmite de jurişti până la mijloace de eludare a legii, dezvăluind fără menajamente neregulile care otrăvesc funcţionarea optimă a instituţiilor statului.

Nu a fost în intenţia SoJust să insiste asupra punctelor pozitive din activitatea acestora, întrucât acestea se regăsesc, desigur, în rapoartele de activitate pe care aceste instituţii sunt obligate potrivit legii să le întocmească anual.

 4. Principiile reformei justiţiei

Justiţia este deosebit de importantă. Ea este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice. De funcţionarea eficientă a justiţiei depinde siguranţa indivizilor, menţinerea ordinii de drept şi dezvoltarea economică. Deocamdată, în România justiţia se realizează doar prin intermediul instituţiilor statului, măsurile alternative de soluţionare a litigiilor nefiind încă dezvoltate.

Reformarea acestor instituţii a început imediat după 1990, dar substanţial ele au fost revizuite de abia în ultimii ani. Exerciţiile de reformă cu care ne-a obişnuit însă fiecare guvernare ne fac să credem că nu există o viziune clară şi unanim acceptată asupra direcţiilor de urmat. Încă neexprimate până acum, SoJust propune principiile după care ar trebuie (re)gândită orice reformă:

 - principiul priorităţii: importanţa justiţiei în societate impune ca aceasta să fie asumată ca o prioritate pentru toate autorităţile statului;

- principiul continuităţii: reforma are caracter permanent şi nu se rezumă la integrarea în Uniunea Europeană. Accesul României la comunitatea europeană e doar un scop imediat, meritul fiind acela de a se fi creat o strategie pe termen scurt care a trebuit urmată sub presiunea monitorizării atente a UE; după momentul integrării, care credem că marchează doar începutul reformei reale, aceasta trebuie continuată şi coborâtă de la nivel instituţional la nivel de individ;

- principiul abordării globale: este necesară o abordare generală a sistemului judiciar, căci reforma nu se rezumă doar la magistratură, ci trebuie să cuprindă şi celelalte profesii, precum şi fiecare componentă instituţională a sistemului;

- principiul reformei integrate: nu e posibilă reforma sistemului juridic decât în contextul reformei întregii societăţii româneşti, ceea ce subliniază cu atât mai mult necesitatea reevaluării învăţământului, înfăptuirea educaţiei juridice de masă şi îmbunătăţirea imaginii justiţiei;

- principiul simultaneităţii: modificările legislative, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, modernizarea serviciilor trebuie începute în tot sistemul juridic;

- principiul efortului conjugat: justiţia se face pentru societate, iar populaţia trebuie să sprijine reforma asumându-şi costurile şi creditând  cu încredere sistemul; în special Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să colaboreze;

- principiul bidirecţionării: reforma se face nu doar de sus în jos, ci şi de jos în sus. Reforma nu este „confiscată” de organele administrative sau politice care gestionează sistemul, ci fiecare membru al sistemului trebuie să îşi aducă contribuţia la reformă, de la idei de ameliorare a sistemului până la schimbarea propriei atitudini şi mentalităţi;

- principiul transparenţei: reforma se face prin consultare. Consultarea e esenţială atât între componenţii din cadrul sistemului, cât şi între aceştia şi public. Numai în acest fel se poate releva tuturor actorilor şi publicului larg realitatea că justiţia are un caracter social;

- principiul schimbărilor structurale: reforma se face la nivel de instituţii (de reguli) şi la nivel de mentalitate (de oameni);

- principiul politicilor publice: reforma presupune existenţa unor politici; fără viziune, strategii şi ţinte nu se pot demara modificări structurale şi instituţionale de substanţă. Iar ca acestea să fie creionate, trebuie analizată calitatea lor în sistem şi impactul lor asupra societăţii. Iată de ce SoJust crede că trebuie creat un Institut Pentru Reforma Justiţiei, care să se ocupe cu evaluarea instituţiilor şi legilor prezente, precum şi cu analiza impactului social al oricăror modificări;

- principiul coordonării: pentru asigurarea unei abordări unitare, reforma trebuie gestionată de un organism care să reunească reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi profesiilor implicate. Pentru aceasta, SoJust propune înfiinţarea unui Consiliu al Sistemului Juridic.

- principiul autenticizării: reforma reală nu poate fi decât autentică. Aceasta presupune recunoaşterea aspectelor negative din sistem, asumarea responsabilităţii şi o suprapunere deplină între ce se propune şi ceea ce se realizează.

Respectând aceste principii, SoJust crede că se poate ajunge la împlinirea obiectivelor oricărei reforme în domeniul sistemului judiciar, şi anume conturarea unui sistem de justiţie rapid, prietenos şi de încredere.



[1] Prin justiţie în acest context, reluat pe parcursul raportului, SoJust înţelege sistemul juridic (şi nu sistemul judiciar, care priveşte doar magistratura).