11 RECOMANDAREA NR. (95)12 PRIVIND ADMINISTRAREA JUSTIŢIEI PENALE

(adoptată de Comitetul Miniştrilor în 11 sept. 1995, la a 54-a reuniune a delegaţilor miniştrilor)

 

Comitetul Miniştrilor, în baza art. 15. b din Statutul Consiliului Europei,

 

Considerând că o justiţie penală echitabilă şi eficientă este o condiţie fundamentală pentru orice societate, bazată pe supremaţia legii;

 

Considerând că în cursul ultimilor ani, peste tot în Europa, sistemele de justiţie penală s-au confruntat cu o creştere a numărului de cazuri şi deseori cu o creştere a complexităţii procedurilor, întârzierilor nejustificate, constrângerilor bugetare şi cu exigenţe în continuă creştere din partea publicului şi personalului;

 

Reamintind că politici penale precum dezincriminarea, lipsa caracterului penal al faptei sau diversificarea, medierea ori simplificarea procedurilor penale pot contribui la depăşirea acestor dificultăţi;

 

Considerând că principiile, strategiile şi tehnicile de administrare specifice, aşa cum sunt ele prezentate în Raportul asupra administrării justiţiei penale, elaborat de Comitetul European pentru Probleme Penale[1], pot contribui în mod considerabil la o aplicare efectivă şi eficientă a justiţiei penale;

 

Subliniind că orice acţiune întreprinsă în vederea creşterii eficienţei şi efectivităţii justiţiei penale trebuie să ţină seama de condiţiile prevăzute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special de drepturile acuzatului, de garanţiile legale conferite părţilor şi de independenţa judecătorilor;

 

Reamintind Recomandarea nr. (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale şi Recomandarea nr. (94) 12 asupra independenţei, eficienţei şi rolului judecătorilor,

 

Recomandă guvernelor statelor membre:

 

1.         să se inspire atunci când îşi vor revizui legislaţia şi practica din principiile, strategiile şi tehnicile de administrare cuprinse în anexa acestei recomandări;

 

2.         să aducă în atenţia autorităţilor competente recomandarea şi raportul asupra administrării justiţiei penale elaborat de către Comitetul European pentru Probleme Penale şi să le ceară acestora să ţină seama de aceste texte, atunci când se examinează funcţionarea modului de organizare juridică penală şi atunci când îşi propun să le aducă îmbunătăţiri.

 

 

Anexa la Recomandarea nr. (95) 12

 

I. Determinarea obiectivelor

 

1.         Principiile, strategiile şi tehnicile de administrare pot contribui în mod considerabil la o funcţionare eficientă şi efectivă[2] a justiţiei penale. În acest scop, instituţiile în cauză ar trebui să determine obiectivele referitoare la administrarea dosarelor ce le revin, a finanţelor, a infrastructurilor, a resurselor umane şi a comunicaţiilor.

 

2.         Realizarea unei justiţii penale mai eficiente şi efective poate fi uşurată în mod considerabil dacă obiectivele diferitelor structuri care sunt implicate în justiţia penală fac obiectul unei înţelegeri care se înscriu în contextul mai amplu al politicilor privind controlul criminalităţii şi justiţia penală.

 

II. Administrarea activităţii din instanţe

 

3.         Trebuie să fie instituite proceduri periodice şi permanente de monitorizare, care să permită o analiză asupra modului de funcţionare a sectoarelor din justiţia penală, evaluarea eficienţei şi efectivităţii lor şi promovarea îmbunătăţirilor necesare. În această privinţă s-ar putea realiza progrese fie prin instaurarea unui serviciu de consultanţă internă, fie prin recurgerea la consultanţi externi.

 

4.         Administrarea justiţiei penale nu poate fi nici tot timpul, nici peste tot supusă aceloraşi reguli, din cauza evoluţiei împrejurărilor. De aceea, planificarea volumului de lucru şi a resurselor ar trebui să ţină seama de condiţiile şi schimbările demografice, sociale, economice şi de altă natură.

 

5.         Ar trebui stabilite criterii pentru o administrare eficace a încărcăturii şi a repartizării adecvate a diferitelor categorii de cauze. Aceste criterii ar trebui elaborate în colaborare cu personalul judiciar şi cu alte categorii profesionale interesate. Ar trebui să se ofere departamentelor asistenţa necesară pentru aplicarea acestor criterii.

 

6.         În această privinţă, ar trebui să fie elaborate proceduri de triere a dosarelor, care să permită judecătorilor şi procurorilor să le trateze în mod diferenţiat încă din primele stadii ale procedurii.

 

7.          În scopul de a utiliza cât mai bine resurselor umane, procurorii şi judecătorii ar trebui să fie scutiţi de activităţile care ar putea fi îndeplinite de către alţi funcţionari, inclusiv personal administrativ.

 

 

III. Administrarea infrastructurii

 

8.         Inventarierea sistematică a dotărilor disponibile, evaluarea necesităţilor şi planificarea pe termen lung, ar trebui să ghideze luarea de decizii cu privire la investiţii în clădiri noi, la amplasarea geografică a acestora, la modernizarea dotărilor din clădirile vechi şi la întreţinerea imobilelor. Ar trebui luate în considerare, de asemenea, nevoile şi aşteptările diferiţilor profesionişti şi neprofesionişti beneficiari ai justiţiei penale.

 

9.         Ar trebui să se pună accent pe mobilizarea tuturor resurselor materiale latente sau utilizate necorespunzător şi pe realizarea de economii. De exemplu, s-ar putea reprograma anumite şedinţe în perioade mai puţin încărcate sau s-ar putea realiza în acelaşi loc mai multe servicii ale justiţiei ori s-ar putea reamenaja dotările existente.

 

 

IV. Administrarea resurselor umane

 

10.       Introducerea principiilor, a strategiilor şi a tehnicilor de administrare ar trebui să ţină seama de cultura şi de condiţiile particulare din mediul judiciar şi să opereze mai degrabă din convingere decât din obligaţie.

 

11.        Ar trebui constituite dosare profesionale ţinute în mod sistematic (cu privire la competenţă, pregătire etc.), în scopul facilitării unei bune administrări a resurselor umane şi a realizării unui echilibru adecvat între sarcinile ce trebuie îndeplinite şi indivizi. Aceste dosare, ţinute de organele competente, ar trebui să fie accesibile persoanelor la care se referă.

 

12.       Programele de formare iniţială şi continuă privind judecătorii şi procurorii ar trebui să ţină seama de principiile administrării moderne a justiţiei.

 

13.        Ar trebui o angajare activă în planificarea evoluţiei carierelor, inter alia în special prin facilitarea specializării, ţinând seama de grad şi de funcţie, creând personalului posibilităţi de a dobândi noi cunoştinţe teoretice şi practice. Condiţiile de muncă, mai ales cele dificile, ar trebui luate în considerare în mod special.

 

 

V. Administrarea informaţiilor şi comunicaţiilor

 

14.       Ar trebui introduse sisteme mai fiabile şi mai eficiente care să permită colectarea, păstrarea, utilizarea şi difuzarea datelor introduse. Acestea ar trebui să asigure protecţia necesară a datelor personale.

 

15.       Tehnologiile informaţiei ar trebui să fie adaptate la munca şi la necesităţile organelor de justiţie penală în cauză şi a utilizatorilor direcţi ai informaţiilor. Aceştia ar trebui să fie consultaţi cu privire la pretenţiile lor în această materie.

 

16.        În contextul administrării justiţiei penale, ar trebui pus accentul pe o bună comunicare internă la nivelul fiecărei structuri a justiţiei penale.

 

17.       Serviciile de justiţie penală ar trebui să se implice mai mult într-o politică de difuzare a informaţiilor. Diferitele nivele de administrare a justiţiei (centrală, regională şi locală), autorităţile judiciare şi alte servicii implicate în controlul criminalităţii, ar trebui să accelereze circulaţia informaţiilor şi să ofere o mai mare deschidere cu privire la datele referitoare la cazurile tratate.

 

18.       Ar trebui să fie acordată o mai mare importanţă îmbunătăţirii relaţiilor publice, în special cu scopul de a răspunde nevoilor şi preocupărilor specifice ale justiţiabililor, ale mass-media, ale asociaţiilor (ex: asociaţiile de victime), ale cetăţenilor şi ale instituţiilor democratice (Parlamentul, colectivităţile locale).



[1] Acest comitet a fost înfiinţat în 1958, ca organism al Consiliului Europei. Pentru detalii, a se vedea www.coe.int/Cdpc.

[2] În timp ce varianta în limba engleză foloseşte sintagma „efficient and effective”, cea în limba franceză o foloseşte pe cea de „efficace et efficient” (n.ns, CD).