01 CUVÂNT ÎNAINTE

1. Consiliul Europei şi îmbunătăţirea justiţiei

Consiliul Europei

Consiliul Europei este cea mai veche organizaţie politică din Europa. Fondat la data de 5 mai 1949, Consiliul reuneşte în prezent 47 de state europene[1], însemnând 800 milioane de persoane. Este distinct de Uniunea Europeană, însă toate statele membre ale Uniunii sunt şi membre ale Consiliului Europei. Obiectivul principal al acestuia este realizarea unei unităţi mai strânse între statele membre pentru protejarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi a statului de drept, principii care constituie fundamentul tuturor democraţiilor autentice şi care influenţează viaţa tuturor europenilor[2]. 

Comitetul Miniştrilor

Comitetul Miniştrilor reprezintă organismul de decizie al Consiliului Europei. El este alcătuit din miniştrii afacerilor externe ai celor 46 de state membre sau din reprezentanţii diplomatici permanenţi la Strasbourg[3]. Constituie un organism guvernamental în care, în condiţii de egalitate, pot fi discutate demersurile naţionale privind problemele cu care se confruntă societatea europeană, cât si forumul în care se elaborează răspunsurile europene la aceste provocări. În colaborare cu Adunarea Parlamentară, el reprezintă gardianul valorilor fundamentale ale Consiliului Europei şi este învestit cu misiunea de a controla respectarea angajamentelor luate de statele membre[4].

 CEPEJ

În  data de 18 septembrie 2002, prin rezoluţia  nr. 12 din 2002 a Comitetului Miniştrilor a fost înfiinţată Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei (CEPEJ). Scopul ei constă în îmbunătăţirea eficienţei şi funcţionării justiţiei în statele membre şi dezvoltarea implementării instrumentelor Consiliului Europei. CEPEJ analizează rezultatele sistemelor judiciare naţionale, identifică dificultăţile întâmpinate, defineşte moduri concrete de îmbunătăţire atât a evaluării rezultatelor, cât şi a funcţionării acestor sisteme, oferă la cerere asistenţă statelor membre şi propune organismelor competente ale Consiliului Europei domeniile în care ar trebui elaborate noi instrumente juridice.

În acest sens, CEPEJ pregăteşte standarde de calitate, colectează şi analizează date, defineşte instrumente de măsurare şi moduri de evaluare, dezvoltă contacte cu personalităţi în domeniu, ONG-uri, institute de cercetare, centre de informare, organizează audieri, promovează reţele de profesionişti[5].

La 5 octombrie 2006 a fost publicat Raportul privind Sistemele judiciare din Europa - date din 2004[6]. Raportul analizează modul în care este organizată şi funcţionează justiţia la nivelul anului 2004 în 45 de state europene, pe baza standardelor cantitative şi calitative.

2. Rezoluţii şi recomandări privind sistemul judiciar

Consiliul Europei este implicat în armonizarea sistemelor juridice europene în toate domeniile dreptului. El asistă statele membre şi candidate să-ţi modernizeze instituţiile şi să pună dreptul în serviciul democraţiei, făcând justiţia mai eficientă şi căutând soluţii pentru noile probleme juridice.

Pentru atingerea acestor obiective, Consiliul Europei dispune de un program interguvernamental de activitate în cadrul căruia se pregătesc instrumentele juridice sub forma convenţiilor (care sunt obligatorii pentru statele membre ce le ratifică) sau recomandărilor (texte neobligatorii, care enunţă principii directoare).

Comitetul Miniştrilor a adoptat numeroase instrumente ce reflectă voinţa de a crea a justiţie mai corectă (echitabilă) şi mai eficientă. Măsurile de dezvoltare a independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, îmbunătăţirea funcţionarii procedurilor privind căile de atac şi de executare a hotărârilor judecătoreşti, reducerea gradului de încărcare a instanţelor şi scurtarea termenelor de judecată, simplificarea procedurilor, asistenţa judiciară şi îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii sistemului judiciar fac parte din politica Consiliului. Organizaţia încurajează, de asemenea, folosirea medierii ca alternativă la procedurile “tradiţionale” de rezolvare a litigiilor, cât şi utilizarea noilor tehnologii informatice care asigură rapiditate, eficienţă şi calitate sistemelor judiciare.

În această a doua ediţie a lucrării, care cunoaşte lumina tiparului cu sprijinul remarcabil al Institutului Român pentru Drepturile Omului prin directorul său – doamna profesor univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, sunt date publicităţii în limba română, cele 2 rezoluţii şi 21 de recomandări ale Consiliului Europei în domeniul eficienţei şi echităţii justiţiei[7]. Pentru elaborarea prezentei culegeri, am consultat ambele variante oficiale ale documentelor, în limba franceză[8] şi în limba engleză[9]. Acolo unde am găsit diferenţe notabile între acestea, le-am indicat prin note de subsol. Am păstrat structura şi chiar aliniamentul variantelor oficiale. De asemenea, am adaptat anumite instituţii menţionate în textele oficiale la cele existente in România. Pentru o aprofundare a informaţiilor oferite de aceste instrumente, recomand analizarea expunerilor de motive care însoţesc aproape fiecare recomandare şi sunt disponibile pe site-ul Consiliului Europei. În prezenta ediţie au fost făcute unele corecturi de traducere din precedenta ediţie.

Îmi exprim speranţa că prezentele recomandări vor putea fi utile autorităţilor judiciare, administrative şi legislative, în conturarea politicilor în justiţie ce vor trebui standardizate la nivelul statelor europene avansate, dar şi profesioniştilor din sistemul juridic care vor putea să îşi definească mai bine cadrul în care îşi desfăşoară activitatea, dată fiind insuficienţa în România a dezbaterilor în domeniul organizării judiciare.

 

 

Cluj-Napoca,                                                                        judecător Cristi Danileţ

martie 2007 This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it  

 

 

[1] România a ratificat Statutul Consiliului Europei (Londra, 5 mai 1949) prin Legea nr. 64 din 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 4 oct.1993 şi a devenit membru al Consiliului Europei la data de 7 octombrie 1993.

[2] Pentru detalii, a se vedea informaţiile oferite de www.coe.int şi www.coe.ro.

[3] Date despre Reprezentanţa României la Consiliul Europei se găsesc la http://www.coe.ro/campania.html.

[5] Pentru detalii, a se vedea site-ul oficial al CEPEJ, la adresa de web  www.coe.int/cepej.

[6] Raportul este disponibil pe site-ul CEPEJ. Varianta în limba română a acestuia este disponibilă pe site-ul Ministerului Justiţiei www.just.ro, secţiunea Sistemul Judiciar din România – studii şi analize.

[7] Sub semnătura subsemnatului, în anul 2005 au fost publicate în revista „PRO LEGE” editată de Ministerul Public din România traducerea unor recomandări în materie penală, cuprinse acum în această culegere.