06 ANEXE

2007-ghid-factori

01 SOCIETATEA PENTRU JUSTIŢIE

02 ARGUMENT

03 INDEPENDENŢA ŞI IMPARŢIALITATEA JUSTIŢIEI - Standarde Internationale

04 FACTORI DE PRESIUNE ŞI CONFLICTE DE INTERESE - Standarde Internationale

05 ABORDARE ŞI DEFINIRE A NOŢIUNILOR CONFLICTE DE INTERESE şi FACTORI DE PRESIUNE CU REFERIRE DIRECTĂ LA ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR

06 ANEXE

07 CONCLUZII

Scopul chestionarului

 

Fiecare participant la seminar trebuie să completeze acest chestionar. Obiectivele acestui chestionar sunt următoarele:

 

  • Identificarea factorilor de presiune (ca factori externi ce pot afecta independenţa judecătorilor în activitatea de judecată) şi a conflictelor de interese (ca factori interni ce pot afecta independenţa judecătorilor în activitatea de judecată). 
  • Conceptualizarea şi definirea “factorilor de presiune” şi a “conflictelor de interese”. 
  • Oportunitatea sancţionării şi modalităţile de sancţionare a judecătorilor ce încalcă dispoziţiile privind “conflictele de interese” şi a persoanelor ce fac presiuni asupra justiţiei. 
  • Realizarea unui ghid de bune practici privind “conflictele de interese” şi “factorii de presiune”, ce va fi publicat şi distribuit instanţelor. 

 


 

ANEXA I - Chestionar

Întrebare 1): Încercaţi să definiţi noţiunile de “factori de presiune” şi “conflicte de interese”.

Răspuns:

Întrebare 2): S-au exercitat asupra dvs. presiuni pentru a lua o anumită decizie, pentru a da o anumită soluţie într-o cauză aflată la dvs. spre soluţionare?

Răspuns:

Întrebare 3): Puteţi identifica, fără a intra în detaliu, acele interese care au stat la baza exercitării presiunii faţă de dvs., într-o cauză aflată la dvs. spre soluţionare?

Răspuns:

Întrebare 4): Aţi putut vreodată să dovediţi legătura dintre presiunea exercitată şi interesele care au determinat această presiune?

Răspuns:

 

Întrebare 5): Consideraţi că sunteţi suficient apărat de legislaţia românească în legătură cu posibili factori de presiune externi?

Întrebare:

 

Întrebare 6): Este "conflictul de interese", in ce-i priveşte pe judecători, o problema de acută actualitate pentru sistemul judiciar? Dacă răspunsul este afirmativ, explicaţi concis de ce.

Răspuns:

 

Întrebare 7): Credeţi ca ar fi util un ghid de bune practici, în ce priveşte "factorii de presiune" şi "conflictul de interese", pentru activitatea judecătorului şi a societăţii, în ansamblul ei? 

Răspuns:

 

Întrebare 8):  Dacă răspunsul este pozitiv la pct. 7, indicaţi cine credeţi că ar fi în măsură să elaboreze şi să implementeze un astfel de ghid:

-          judecătorii înşişi

-          societatea civilă

-          Ministerul Justiţiei

-          C.S.M.

-          alte persoane/instituţii

-          asociaţiile magistraţilor

-          toţi cei de mai sus, într-un efort conjugat

Răspuns:

 

 

ANEXA 2 - STUDII DE CAZ

 

Grupul 1

FACTORI DE PRESIUNE:

La data de 15.11.2005 se declanşează un conflict de muncă între sindicatul S.C. „X” S.A., reprezentând 500 de salariaţi din cei 653 câţi sunt angajaţi, şi, pe de altă parte, patronat.

La data de 23.11.2005 salariaţii înscrişi în sindicat intră în grevă, încetând astfel munca.

Patronatul sesizează în aceiaşi zi instanţa competentă să suspende greva invocând faptul că această grevă nu îndeplineşte condiţiile legale.

La termenul fixat, de urgenţă şi cu precădere, de instanţă, 200 de salariaţi pichetează sediul instanţei, afişând pancarde cu inscripţii referitoare la corupţia judecătorilor din oraş, iar 50 dintre salariaţi au pătruns în sala de judecată aşteptând strigarea cauzei.

Reprezentanţii patronatului au solicitat ca şedinţa să nu fie publică motivând cererea lor pe faptul că atitudinea salariaţilor aflaţi în grevă influenţează instanţa în decizia ce o va lua cu privire la cererea de suspendare a grevei.

 

Limite de discuţii:

-          poate fi perceput ca un factor de presiune acţiunea salariaţilor aflaţi în grevă din ziua judecării cererii de suspendare a acesteia? Motivaţi pe scurt opţiunea dvs.

-          cum aţi procedat dvs. într-un asemenea caz?

 

 

CONFLICTE DE INTERESE:

 

Judecătorul X are un fiu, D, de 28 de ani, căsătorit si tatăl unui copil de 3 ani. D a fost de curând chemat în judecată de angajator, imputându-i-se un prejudiciu a cărui valoare acoperă veniturile acestuia pe 10 ani. Litigiul a fost repartizat aleatoriu judecătorului F, de la tribunal. Relaţiile dintre X şi F sunt de relativă amiciţie, X fiind la curtea de apel, la secţia comercială.

Completului din care face parte X i se repartizează, aleatoriu, un litigiu comercial - în recurs - prin care un acţionar al unei societăţi comerciale a atacat o hotărâre a adunării generale a societăţii respective. Acţiunea sa fusese respinsă la fond.

La un moment dat F intră in biroul lui X ş,i printre altele, îi povesteşte cât este de supărat deoarece soţul surorii sale este în pericol să piardă o mare sumă de bani, şi relatând mai detaliat condiţiile în care acest lucru se poate produce, X işi dă seama că este vorba de acţionarul care este recurent în dosarul care i-a fost repartizat spre soluţionare.

Deşi F nu face nicio referire şi nu formuleaza nicio cerere, aminteşte la un moment dat cât de bun prieten este cumnatul său cu patronul societăţii cu care fiul lui X se afla in litigiu, precum si, în egală măsură, cu un deputat local al partidului de guvernământ.

F pleacă din biroul lui X.

X îţi frunzăreşte notiţele şi constată că potrivit analizei făcute de el până în acel moment recursul cumnatului lui F se impune a fi admis/respins.

Ce credeţi că ar trebui să facă X?

Grupul 2

FACTORI DE PRESIUNE:

La data de 22 septembrie 2005, procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Bucureşti a început urmărirea penală, iar în 23 septembrie 2005 a pus în mişcare acţiunea penală faţă de A, B, C, D şi E pentru comiterea de fiecare dintre ei a infracţiunilor de trafic de persoane, în formă continuată, prev. de art. 12, alin. 1, alin. 2, lit. a şi b din Legea nr. 678/2001, privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen.; trafic de persoane minore, în formă continuată, prev. de art. 13 alin. 1, 2 şi 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41, alin.2 C. pen.; trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.

La data de 25 septembrie 2005, procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Bucureşti a propus luarea măsurii arestării preventive. Judecătorul delegat de la Tribunalul mun. Bucureşti a admis propunerea procurorului şi, la aceeaşi dată, a luat măsura arestării preventive faţă de cei cinci pe o perioadă de 30 de zile.

Cu o zi înainte ca procurorul să solicite judecătorului luarea măsurii arestării preventive, cât şi în ziua judecării acestei propuneri, majoritatea cotidianelor centrale au prezentat pe larg activităţile antisociale şi pretins infracţionale ale unui grup de persoane, descriind acest grup ca unul ce distribuie droguri în diferite cartiere din Bucureşti, care generează şi propagă violenţă etc. Inculpaţii A, B, C, D, şi E erau numiţi, printre alte persoane, ca făcând parte din acest grup pretins infracţional.

La data de 05.10.2005 inculpaţii A, B, C, D şi E au fost trimişi în judecată sub acuza comiterii infracţiunilor pentru care în 23 septembrie 2005 s-a pus în mişcare acţiunea penală şi s-a dispus privarea lor de libertate cu caracter preventiv.

După sesizarea instanţei cu rechizitoriu, la data de 11.10.2005 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite cererea de strămutare formulată de cei inci inculpaţi, considerând că prin aceasta se asigură desfăşurarea normală a procesului.

La data de 19.10.2005, procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul teritorial Bistriţa solicită Tribunalului Bistriţa, ca instanţă unde s-a dispus strămutarea cauzei, să menţină măsura arestării preventive pentru cei cinci inculpaţi, motivele acestei cerei fiind similare celor indicate în cererea iniţială de arestare preventivă.

Judecătorul cauzei, de la Tribunalul Bistriţa, a respins cererea de menţinere a măsurii arestării preventive pentru cei cinci inculpaţi motivând că că nu mai există necesitatea privării în continuare de libertate, procesul penal putând avea loc în bune condiţii si cu ei in libertate.

A doua zi după hotărârea dată de judecătorul cauzei, Preşedintele României, într-un lung interviu acordat postului de televiziune naţional, acuză justiţia de corupţie. Rugat să precizeze câteva cazuri de corupţie în justiţie, Preşedintele României menţionează, printre alte cazuri, şi hotărârea judecătorului de la Tribunalul Bistriţa, prin care s-a respins cererea procurorului de menţinere a măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii mai sus-menţionaţi. Declaraţia Preşedintelui României a fost preluată imediat de presa scrisă, aceasta din urmă relevând că printre cauzele de corupţie menţionate de Preşedinte se numără şi dispoziţia judecătorului de la Tribunalul Bistriţa, de respingere a cererii de menţinere a măsurii arestului preventiv.

Recursul formulat de procuror împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel.

La următorul termen de judecată, judecătorul cauzei a formulat cerere de abţinere motivând că s-a creat în jurul cauzei o atmosferă negativă şi că datorită mediatizării negative în ce-l priveşte nu poate judeca cauza.

 

Limite de discuţii:

-          pot fi identificaţi factori de presiune ce ar distorsiona un act de justiţie normal, firesc şi dacă aţi identificat, vă rog să precizaţi care sunt aceştia?

-          A procedat corect judecătorul de la Tribunalul Bistriţa formulând cerere de abţinere? Dvs. cum aţi fi procedat?

-          În reglementarea actuală, Consiliul Superior al Magistraturii în raport cu o asemenea posibilă speţă ce măsuri ar putea lua, dacă într-adevăr ar exista factori de presiune care să distorsioneze actul de justiţie?

 

 

CONFLICTE DE INTERESE:

 

Judecătorului X îi este repartizată, în mod aleatoriu, o acţiune prin care societatea comercială Y solicită obligarea societăţii de asigurări A la plata unei sume importante de bani deoarece riscul asigurat s-a produs iar asigurătorul invocă diferite motive pentru a nu achita suma asigurată, aspect confirmat şi de menţiunile din înscrisul redactat cu ocazia încercării de conciliere.

Judecătorul X are încheiată la societatea de asigurări A o poliţă de asigurare.

Societatea de asigurări A premiază periodic, prin tragere la sorţi, pe unul dintre clienţii care au ales societatea pentru a încheia o asigurare.

După administrarea probatoriului şi punerea concluziilor în fond, judecătorul acordă un termen de pronunţare în cauză.

A doua zi, prin tragere la sorţi efectuată în mod aleatoriu şi în prezenţa unui notar, la tragerea la sorţi efectuată de societatea de asigurări A este declarată câştigătoare poliţa încheiată de judecătorul X.

Ce ar trebui să facă judecătorul?

Ce aţi face dvs. în locul lui?

 

Grupul 3

FACTORI DE PRESIUNE:

În anul 2003, în urma procesului de privatizare, întregul pachet de acţiuni al S.C. “PANIROM” S.A. Cluj Napoca este achiziţionat de doi acţionari persoane fizice.

S.C “PANIROM” S.A. este cel mai mare producător de produse de panificaţie din România, cu o cifra de afaceri care plasau această societate printre firmele cele mai prospere din România.

Imediat după achiziţionare, cei doi acţionari numesc un nou consiliu de administraţie al S.C. “PANIROM” S.A.

Foştii administratori ai firmei de stat înfiinţează, la rândul lor, în anul 2000, o altă societate cu acelaşi profil ca S.C. “PANIROM” S.A., firmă care în scurt timp se dovedeşte un foarte serios concurrent pe piaţă al S.C. “PANIROM” S.A.

În anul 2004 acţionarii S.C. “PANIROM” S.A. formulează, în numele acestei societăţi, mai multe plângeri penale împotriva foştilor administratori (aceeaşi care sunt asociaţi ai firmei concurente), acuzându-i de abuz în serviciu, delapidare, înşelăciune şi alte infracţiuni, toate pretins a fi fost comise în perioada în care îndeplineau funcţia de administratori la firma de stat S.C. “PANIROM” S.A.

Concomitent, într-unul din ziarele centrale apar o serie de articole, centrate pe tema pretinselor infracţiuni comise de foştii administratori, prin care se “demascau” abuzurile făcute de foştii administratori, şi care cereau în mod imperios anchetarea acestora.

În anul 2005 procurorii finalizează mai multe dosare privindu-i pe foştii administratori, acuzaţi pe lângă infracţiunea de abuz în serviciu şi de infracţiunea de delapidare, suma pretins delapidată cifrându-se la aproximativ 16 milioane euro, astfel că dispun trimiterea în judecată a foştilor administratori. Pe tot parcursul urmăririi penale, până la finalizarea anchetei, acelaşi ziar central a continuat periodic a “demasca” activitatea infracţională a foştilor administratori

La primul termen de judecată, procurorul solicită judecătorului desemnat cu soluţionarea cauzei, arestarea preventivă a foştilor administratori, având în vedere prejudicial extrem de mare, cât şi periculozitatea deosebită a acestor inculpaţi.

Judecătorul respinge cererea formulată de procuror.

A doua zi, în ziarul central mai sus menţionat apare un articol în care judecătorul ce a respins cererea de arestare preventivă este acuzat, în termeni foarte duri, de incompetenţă şi, de asemenea, se sugerează, fără detalii precise, că ar avea legături cu inculpaţii-foşti administratori.

Recursul procurorului, judecat la două zile după apariţia articolului din ziarul central, este admis de instanţa de recurs.

Judecătorul de la prima instanţă a solicitat imediat Consiliului Superior al Magistraturii de a-I apăra reputaţia profesională, de a verifica aspectele semnalate de articolul de ziar, de a publica rezultatele verificării şi, în caz de confirmare a aducerii independenţei judecătorului, de a sesiza organul competent să ia măsuri. În sesizare, judecătorul şi-a bazat argumentaţia pe dispoziţiile art. 30 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 317/2004 rep. (“(1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. 

(2) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.”).

Magistratul şi-a probat solicitarea cu o scrisoare a fostului corespondent local al ziarului central în care a apărut articolul, scrisoare în care acesta îşi cerea scuze pentru neplăcerile produse judecătorului şi în care explica că toate articolele de presă, apărute în ziarul central, au fost scrise de el la solicitarea conducerii centrale a ziarului, relatând că din discuţiile cu conducerea ziarului central a rezultat că acţionarii S.C. “PANIROM” S.A.  au fost comanditarii acestei campanii de presă şi că în contrapartidă au plătit uriaşe sume de bani, acoperite parţial şi de achiziţionarea de spaţii publicitare în ziarul central. De altfel, judecătorul a trimis C.S.M.-ului şi extrase din numere ale ziarului central, în care, într-adevăr, apăreau pe o foarte lungă perioadă de timp reclame publicitare ale produselor S.C. “PANIROM” S.A.

În acelaşi timp, judecătorul a formulat cerere de abţinere, motivând că nu poate judeca sub presiunea mediatică la care a fost supus.

Cererea i-a fost respinsă, astfel că această cauză penală a rămas, în continuare, pentru cercetare judecătorească şi soluţionare aceluiaşi judecător.

Înainte cu câteva zile de a expira perioada arestului preventiv pentru inculpaţi (foştii administratori), acelaşi ziar central a publicat trei zile la rând articole de presă înc are “demascau” activitatea infracţională a foştilor administratori ai S.C. “PANIROM” S.A. şi, de asemenea, reluau acuzaţiile, cu acelaşi conţinut, la adresa judecătorului.

La următorul termen de judecată procurorul a solicitat judecătorului prelungirea măsurii arestului preventiv pentru aceleaşi motive pentru care a fost solicitată şi luarea acestei măsuri.

De precizat că, în toată această perioadă (de 60 de zile), deşi judecătorul a făcut numeroase memorii în vederea soluţionării cererii sale, Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronunţat.

 

 

Limite de discuţii:

-                            atitudinea acţionarilor S.C. “PANIROM” S.A., a conducătorilor ziarului central poate fi calificată ca un factor de presiune faţă de judecător?

Vă rugăm argumentaţi răspunsul negativ sau pozitiv.

 

-                            în măsura în care ajungeţi la concluzia că poate fi calificat ca un factor de presiune externă atitudinea persoanelor mai-sus menţionate, precizaţi dacă în legislaţia actuală există posibilitatea preîntţmpinarii repetarea aceleiaşi situaţii şi, chiar, sancţionarea persoanelor mai sus-menţionate.

Vă rugăm argumentaţi care sunt aceste dispoziţii legale.

 

-                            cum vedeţi dvs. rezolvarea (normativ, sancţionator etc.) unei astfel de situaţii, ca cea din speţa de faţă?

 

 

 

CONFLICTE DE INTERESE:

Judecatorul X are un fiu, D, de 28 de ani, casatorit si tatal unui copil de 3 ani. D a fost de curind chemat in judecata de angajator, imputindu-i-se un prejudiciu a carui valoare acopera veniturile acestuia pe 10 ani. Litigiul a fost repartizat aleatoriu judecatorului F, de la tribunal. Relatiile dintre X si F sunt de relativa amicitie, X fiind la curtea de apel, in sectia comerciala. Completului din care face parte X i se repartizeaza, aleatoriu, un litigiu comercial - in recurs -prin care un actionar al unei societati comerciale a atacat o hotarire a adunarii generale a societatii respective. Actiunea sa fusese respinsa la fond. La un moment dat F intra in biroul lui X si printre altele ii povesteste cit este de suparat deoarece sotul surorii sale este in pericol sa piarda o mare suma de bani, si relatind mai detaliat conditiile in care acest lucru se poate produce X isi da seama ca este vorba de actionarul care este recurent in dosarul care i-a fost repartizat spre solutionare.

Desi F nu face nicio referire si nu formuleaza nicio cerere, aminteste la un moment dat cit de bun prieten este cumnatul sau cu patronul societatii cu care fiul lui X se afla in litigiu precum si, in egala masura, cu un deputat local al partidului de guvernamint. F pleaca din biroul lui X.  X isi frunzareste notitele si constata ca potrivit analizei facute de el pina in acel moment recursul cumnatului lui F se impune a fi admis/respins.

Comentati situatia prezentata!