01 CUVÂNT ÎNAINTE

Corupţia şi anticorupţia  în sistemul juridic

01 Cuvânt înainte

02 NOŢIUNI GENERALE DESPRE CORUPŢIE

03 VULNERABILITĂŢILE SISTEMULUI JURIDIC

04 STANDARDELE DE INTEGRITATE JUDICIARĂ

05 POLITICI ANTICORUPŢIE PENTRU SISTEMUL JURIDIC

06 ANEXE

07 BIBLIOGRAFIE

Justiţia este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice. Existenţa statului de drept, acceptarea valorilor şi principiilor acestuia presupune încredere în justiţie. Iar pentru ca încrederea cetăţeanului să existe, profesioniştii care activează în sistemul juridic trebuie să ofere credibilitate. Aceasta necesită un comportament dincolo de orice reproş, o conduită profesională exemplară. Ţinând cont de această cerinţă, am analizat în studiul de faţă integritatea judiciară şi afectarea acesteia prin corupţie. Demersul nostru are ca scop o dimensionare cât mai fidelă a corupţiei din sistemul juridic, pentru a formula o poziţie adecvată faţă de acuzele tot mai dese în acest sens, dar fără a avea întotdeauna o bază fundamentată.

Este adevărat că în orice stat este prezentă corupţia, la orice nivel al instituţiilor publice şi private. Însă prea puţin este cunoscută, atât pentru publicul larg, cât  chiar şi pentru unii profesionişti ai dreptului, semnificaţia acestui termen; de altfel, acelaşi lucru este valabil şi pentru alte noţiuni des utilizate precum „profesionalism”, „integritate”, „deontologie”, „serviciu public”, „interes public” De exemplu, cuvântul „corupţie”` nu apare în legislaţia internă privind organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor sau statutul personalului auxiliar şi conex, şi nici în codurile deontologice ale acestor categorii profesionale. Cuvântul „integritate” (ne referim, desigur, doar la integritatea morală, nu şi la cea fizică sau psihică) este menţionat, în aceleaşi acte normative, doar de trei ori şi aceasta într-o simplă înşiruire de cuvinte. Numai în Regulamentul de evaluare al magistraţilor este prevăzut că integritatea se apreciază, fără nicio detaliere, „în funcţie de respectarea standardelor de conduită, sancţiunile disciplinare aplicate şi imparţialitatea”.

În general, la admiterea în profesiile juridice şi ulterior pe parcursul carierei se verifică doar capacitatea de a memora noţiuni juridice, deşi cu multe dintre ele nici nu ne întâlnim în carieră, iar în cel mai bun caz se verifică gândirea logică. Nu sunt dezvoltate suficiente modalităţi de a verifica tăria de caracter, verticalitatea, rezistenţa la presiuni, nu se cultivă încă destule căi şi metode de recunoaştere şi combatere a abuzurilor. Totodată necunoaşterea noţiunilor elementare de management şi comunicare duc la perpetuarea unei stări de indiferenţă sau neimplicare a membrilor colectivului în viaţa instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, insuficienta informare a populaţiei cu privire la modul de organizare şi funcţionare a justiţiei duce deseori la pierderea încrederii şi amplificarea artificială a întinderii fenomenului corupţiei.

În acest context, ne-am propus să tratăm un subiect sensibil - corupţia din justiţie. Este sensibil, pentru că nu ar trebui să existe corupţie în justiţie, din moment ce acest sistem face parte chiar din mecanismul legal şi instituţional de curmare a corupţiei; însă condamnările din ultimii ani ale unor judecători, procurori, avocaţi, grefieri, lucrători din poliţia judiciară relevă că nu sunt concepute încă suficiente metode de prevenire şi combatere a corupţiei din interiorul sistemului. Subiectul tratat este  sensibil şi pentru că personalul greu acceptă să vorbească de corupţie, nefiind încă conturată o puternică cultură anticorupţie în interiorul sistemului chemat să o înfăptuiască. Cu toate acestea, există suficiente studii, rapoarte, statistici şi chiar dosare instrumentate pentru a ne putea face o părere întemeiată despre corupţia din sistemul juridic - şi spunem „sistem juridic” pentru că cercetarea de faţă nu priveşte doar magistraţii, ci şi poliţia judiciară, avocaţii, grefierii, executorii, notarii, lichidatorii, experţii, inspectorii de integritate etc. Este sensibil, de asemenea, pentru că societatea românească lansează cu uşurinţă acuze de corupţie la adresa funcţionarilor şi magistraţilor, în situaţii când în realitate este vorba de disfuncţionalităţi organizatorice sau incompetenţa agenţilor publici.

Prezenta lucrare tratează acest subiect în patru părţi, analizând chestiunile generale despre corupţie cu relevanţă pentru sistemul juridic, modalităţile şi mijloace de corupere a celor ce activează în sistem, instrumentele internaţionale în domeniu care tratează acest subiect, respectiv principalele metode sau politici anticorupţie aplicabile în sistemul juridic.

Obiectivul acestui studiu - mai degrabă sociologic decât juridic - este acela de a oferi un tip de abordare sistemică, o evaluare a integrităţii din sistemul juridic românesc atât la nivel instituţional, cât şi la nivel individual. Evident, studiul nu este aplicabil doar României, chiar dacă referirile concrete vor privi îndeosebi ţara noastră. Rezultatul cercetării noastre nu se vrea nicidecum o generalizare, ci ia în calcul cazuri şi situaţii punctuale preluate din informaţiile oficiale şi constatările personale.

 

Autorul

CD

Adresăm mulţumiri domnului prof.univ. dr. Ion Copoeru, de la Facultatea de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyaidin Cluj-Napoca, care a avut ideea scrierii acestei cărţi.