02 CALENDARUL ACŢIUNILOR REVENDICATIVE ALE INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

 

20 februarie 2009 - Se adoptă legea bugetului de stat a României pentru anul 2009. Bugetul alocat MJLC, implicit instanţelor judecătoreşti, este dramatic redus faţă de anul anterior, iar pentru funcţionarea propriu-zisă a instanţelor se alocă cel mult 80% faţă de sumele cheltuite în 2008, fără a se ţine seama de influenţa creşterilor semnificative ale costurilor bunurilor şi serviciilor specifice. Ministrul justiţiei vorbeşte de “buget de avarie” şi de necesitatea stringentă a suplimentării fondurilor la o viitoare rectificare.

 

3 aprilie 2009 - Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti emite un ordin de revocare a măsurilor dispuse anterior pentru plata sporurilor cuvenite judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate.

 

7 aprilie 2009 - Adunarea generală a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adoptă textul unei Scrisori deschise adresată Preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului, prin care îşi exprimă nemulţumirea faţă de campania virulentă dusă de către autorităţile statului împotriva magistraţilor, mai exact a judecătorilor. Adunarea generală subliniază că statul roman trebuie să conştientizeze rolul judecătorului, o soluţie în acest sens fiind adoptarea modelului european de statut al judecătorului într-o societate democratică. „Este pentru prima dată când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - în îndelungata sa istorie, începând de la înfiinţarea sa în anul 1861 - prin Adunarea generală a judecătorilor - consideră că se impune cu necesitate adoptarea unei poziţii ferme prin care să atenţioneze public cu privire la gravitatea efectelor pe care le are şi le poate avea campania virulentă, exacerbată în ultima perioadă de timp, dusă de către autorităţi ale Statului Român sau componente ale societăţii civile, împotriva corpului magistraţilor în general şi, cu precădere, împotriva judecătorilor.” „Facem apel la societate să înţeleagă transformările adânci pe care le înregistrează justiţia română, să încerce să privească faţa adevărată a luptei pentru adevăr, să respingă atitudinile de defăimare şi minimalizare a muncii judecătorului. Noi înşine luptăm cu bariere şi limite pentru purificarea rândurilor noastre şi am dovedit că avem forţa să o facem. Ne disociem însă şi respingem orice proiect care ar deteriora şi mai mult nivelul de muncă şi de viaţă al judecătorilor, pentru că în orice ţară civilizată statutul lor este în raport cu demnitatea şi importanţa socială a profesiunii.”

 

11 aprilie 2009 - Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetului de stat, revizuind negativ bugetul MJLC şi reducând sumele alocate instanţelor pentru cheltuielile de funcţionare propriu-zisă cu încă 20%.

 

10-13 aprilie 2009 - Adunările generale ale judecătorilor din peste 80 de instanţe, convocate în mod spontan, adoptă textul unui Protest prin care achiesează la Scrisoarea deschisă adresată Preşedintelui României, Guvernului şi Parlamentului de către Adunarea generală a judecătorilor ICCJ la data de 7 aprilie 2009 şi se atrage atenţia asupra consecinţelor grave a nerespectării avertismentelor făcute de cel mai înalt for al puterii judecătoreşti. Se acuză ferm modul arbitrar în care Ministerul Justiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti înţelege să-şi exercite atribuţiile de ordonator principal de credite.

 

13 aprilie 2009 – Zeci de instanţe, prin adunările generale ale judecătorilor, solicită preşedintelui C.S.M. convocarea Plenului C.S.M., în regim de urgenţă, pentru adoptarea textului unei Rezoluţii privind starea financiară a instanţelor.

 

15 aprilie 2009 - U.N.J.R. formulează acţiune în instanţă pentru suspendarea procesului de elaborare a legii unice de salarizare. Motivul este faptul că asociaţiilor profesionale din justiţie şi reprezentanţilor instanţelor judecătoreşti li se refuză dreptul constituţional de a participa la procesul de consultare şi elaborare a acestui act normativ.

 

19 aprilie 2009 Autorii materialului de faţă finalizează textul unei Rezoluţii privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti, pe care o supun discuţiei în U.N.J.R. şi o trimit spre dezbatere adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti. Proiectul Rezoluţiei proclamă principiile autoguvernării justiţiei, autoadministrării şi descentralizării administrative. Mai multe adunări generale ale instanţelor judecătoreşti adoptă textul Rezoluţiei. În continuare însă, în mod repetat, asociaţiile profesionale sunt excluse din cadrul dialogului social derulat pe seama proiectului legii unice de salarizare, reprezentarea magistraţilor realizându-se doar prin intermediul MJLC.

 

23 aprilie 2009 – Reunit în şedinţă extraordinară, CSM şi-a însuşit principiile Rezoluţiei privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, ca rezultat al analizării efectelor subfinanţării sistemului judiciar după rectificarea bugetară. Totodată, CSM a hotărât convocarea adunărilor generale ale instanţelor şi parchetelor de pe lângă acestea în perioada 24-29 aprilie 2009, pentru a se pronunţa cu privire la textul Rezoluţiei. Principiile rezoluţiei sunt:

-   asigurarea independenţei efective a sistemului judiciar prin administrarea bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

-   înlăturarea discrepanţelor şi discriminărilor privind salarizarea magistraţilor şi a personalului auxiliar;

-   readucerea la bugetele instanţelor judecătoreşti şi parchetelor a sumelor provenite din taxele judiciare de timbru şi timbru judiciar;

-   respectarea principiului universal al independenţei judecătorilor şi procurorilor prin garantarea unui statut stabil şi predictibil, cu respectarea standardelor internaţionale în materie;

-   stabilirea unui prag minim de cel puţin 1% din produsul intern brut pentru bugetul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

24-25 aprilie 2009 - Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti adoptă în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor respectiv procurorilor, în unanimitate, textul Rezoluţiei privind starea financiară şi situaţia administrativă a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea

 

13 mai 2009 - Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii formulează cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională cu Executivul, întemeiată pe 3 motive principale:

1.  subfinanţarea cronică a sistemului judiciar în condiţiile prorogării repetate a preluării bugetului de către ICCJ;

2.  omisiunea solicitării unor avize de la CSM şi,

3.  activităţi de control desfăşurate de MJLC la unele instanţe cu depăşirea competenţelor proprii.

În data de 17 iunie 2009, Curtea Constituţională respinge cererea C.S.M.

 

25 iunie 2009 - Peste 100 de judecători semnează petiţia intitulată Protestul demnităţii, prin care se solicita demisia de onoare a ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, considerat principalul responsabil „pentru situaţia actuală din justiţie, atât pentru blocajul funcţional iminent al instanţelor cât şi pentru tensiunile sociale acumulate şi care pot exploda oricând, cu consecinţe imprevizibile pentru societatea românească.”

 

6 iulie 2009 - Adunarea generală a judecătorilor de la Judecătoria sector 1 Bucureşti adoptă textul unui PROTEST, anunţând refuzul total al intrării în sălile de judecată începând cu data de 7 iulie 2009. Această decizie reprezintă debutul măsurilor concrete de protest ale instanţelor, constând în restrângerea drastică a tipului de dosare soluţionate.

 

8 iulie 2009 - În regim de urgenţă, are loc la sediul Curţii de Apel Bucureşti întâlnirea reprezentanţilor instanţelor judecătoreşti cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale din justiţie, Uniunea Naţionala a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din Iaşi. Reprezentanţii instanţelor şi ai asociaţiilor profesionale au hotărât susţinerea atitudinilor de protest ale judecătorilor şi personalului auxiliar al instanţelor din Bucureşti şi au solicitat judecătorilor din cadrul tuturor instanţelor asumarea acestei forme de protest, prin întreruperea activităţii începând de joi, 09.07.2009, zilnic, câte 3 ore, pentru o perioadă nedeterminată, până la soluţionarea problemei finanţării justiţiei.

 

9 iulie 2009 – Începând cu această dată, activitatea majorităţii instanţelor este suspendată, urmare a deciziilor luate de adunărilor generale ale judecătorilor, zilnic între orele 9.00 şi 12.00. Personalul auxiliar se alătură acestor acţiuni, de regulă sub forma opririi activităţii între orele 12.00 şi 14.00.

 

26 iulie 2009 – Apare studiul Asociaţiei Societatea pentru Justiţie (SoJust) intitulat „Cronica unei morţi anunţate. Situaţia financiară reală a instanţelor judecătoreşti”, prin care se demonstrează că la sfârşitul primului semestru al anului bugetar 2009 foarte multe instanţe şi-au epuizat integral sumele prevăzute pentru întreg anul pentru acoperirea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu caracter funcţional, în absenţa cărora nu pot funcţiona. Se concluzionează că „în absenţa unei suplimentări substanţiale, cu cca. 100 milioane lei, a fondurilor alocate instanţelor judecătoreşti, în regim de urgenţă, activitatea de judecată în România poate fi complet blocată începând cu 1 septembrie 2009.” 

28 iulie 2009 - La solicitarea preşedintelui CSM şi a ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, are loc prima rundă a medierii de către Preşedintele României a conflictului dintre puterea judecătorească şi Guvern pe tema problemelor din sistemul judiciar. Au fost avute în vedere patru puncte de discuţie: întreruperea activităţii magistraţilor, ca semn de protest faţă de situaţia financiară din Justiţie; acordarea unor sporuri salariale, printre care sporul de 50 la sută pentru risc şi solicitare neuropsihică şi sporul de 15 la sută pentru confidenţialitate; subfinanţarea sistemului de justiţie; problema demiterii ministrului justiţiei cerută de unele organizaţii profesionale ale magistraţilor. La întâlnire au participat primul-ministru al României, Emil Boc, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Lidia Bărbulescu, membrii C.S.M., precum şi ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Marian Predoiu, şi ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea. Guvernul s-a obligat să asigure cele 170 milioane RON necesare până la sfârşitul anului pentru buna funcţionare a Justiţiei.

14 august 2009 – Are loc a doua runda a medierii realizată de preşedintele României a conflictului dintre puterea judecătorească şi Guvern, fără nici un rezultat concret. Participă: preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Virgil Andreieş, membrii C.S.M., precum şi ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Cătălin Marian Predoiu, ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea şi secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Valentin Mocanu.

18 august 2009 – Adunarea generală a judecătorilor de la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Mureş hotărăşte radicalizarea protestelor începând cu 1 septembrie 2009, prin întreruperea totală a activităţii începând cu această dată. Se propune refuzul desemnării judecătorilor în birourile electorale. Revendicările sunt legate de poziţionarea justiţiei pe grila de salarizare în proiectul legii salarizării unice, precum şi de volumul de muncă şi necesitatea raţionalizării acestuia. 

26 august 2009 - Ia naştere Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Judecătorilor (R.N.A.G.), ca o structură organizatorică informală, formată din persoane de legătură în fiecare instanţă, desemnate de regulă prin hotărârea adunării generale. R.N.A.G. va juca un rol important în perioada următoare în ce priveşte coordonarea acţiunilor instanţelor dar şi cu privire la informarea mass mediei şi a opiniei publice cu privire la evoluţiile reale ale protestelor instanţelor, contracarând astfel dezinformările. 

27 august-2 septembrie 2009 – Au loc adunări generale ale judecătorilor în majoritatea instanţelor din ţară, în vederea adoptării unor forme de protest. Potrivit primei centralizări date publicităţii de R.N.A.G., peste 80% din totalul instanţelor judecătoreşti, incluzând 12 din cele 15 curţi de apel, au adoptat forme radicale de protest, respectiv:

-  încetarea completă a activităţii instanţelor, de regulă începând cu 1 sau 2 septembrie 2009, şi soluţionarea doar în mod excepţional a unui număr redus de cauze;

-  refuzul explicit şi general al judecătorilor de a  participa la procedurile de constituire a  birourilor electorale;

-  derularea relaţiilor cu publicul, inclusiv în ce priveşte primirea cererilor de chemare în judecată şi a actelor procedurale, doar prin poştă şi poşta electronică.

Ulterior, protestul se generalizează la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, majoritatea parchetelor de pe lângă acestea adoptând de asemenea forme de protest similare.

 

1 septembrie 2009 - Judecătorii ICCJ au hotărât în cadrul adunării generale solidarizarea cu protestul iniţiat ca urmare a adunărilor generale convocate de judecătorii curţilor de apel, tribunalelor şi judecătoriilor din ţară, anunţând următoarele forme de protest:

-          continuarea demersurilor legale în vederea achitării de către Ministerul Finanţelor Publice a drepturilor salariale legale şi nemodificate până în prezent, pentru a se înlătura pe această cale situaţia fără precedent în istoria justiţiei române de a nu se plăti primilor magistraţi ai ţării drepturile salariale legale lunare;

-          amânarea tuturor cauzelor aflate pe rolul instanţei supreme, cu excepţia cauzelor urgente cu arestaţi, precum şi a cauzelor având ca obiect drepturi salariale şi care, potrivit dispoziţiilor legale, se judecă în regim, de urgenţă; 

-          relaţiile cu publicul urmează a fi asigurate doar prin poştă şi poştă electronică;

-          pentru a nu crea suspiciuni cu privire la imparţialitatea judecătorilor, I.C.C.J. nu va proceda la tragerea la sorţi în vederea constituirii Biroului Electoral Central, apreciind că există un real conflict de interese generat de numeroase litigii care există între judecători, pe de o parte şi puterea executivă, pe de altă parte, putere care a ignorat statutul magistratului şi rolul ce revine acestuia într-un stat de drept. 

 

2 septembrie 2009 - Guvernul decide să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pe proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Proiectul depus în Parlament nesocoteşte toate cerinţele sistemului judiciar, prevăzând reduceri salariale importante pentru personalul din justiţie.

 

4 septembrie 2009 - Se constituie Forumul Asociaţiilor Profesionale pentru o Magistratură Europeană, structură naţională care cuprinde asociaţiile profesionale din justiţie, alături de reprezentanţii nemijlociţi ai instanţelor judecătoreşti, în vederea coordonării acţiunilor magistraţilor pentru întărirea statutului acestora. Din această structură fac parte: Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale instanţelor judecătoreşti.

 

8-11 septembrie 2009 – Reprezentanţii instanţelor (R.N.A.G.) şi ai asociaţiilor profesionale din justiţie au întâlniri cu toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlament pentru susţinerea  amendamentelor la proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Mai multe partide politice parlamentare şi parlamentari anunţă public că şi-au însuşit şi vor susţine, inclusiv în cadrul Guvernului (d-ul ministru Victor Ponta), amendamentele propuse de reprezentanţii sistemului judiciar.

 

14 septembrie 2009 – R.N.A.G, A.M.R. şi U.N.J.R., reunite în Forumul Asociaţiilor pentru o Magistratură Europeană în România adresează o scrisoare preşedintelui Senatului şi preşedintelui Camerei Deputaţilor solicitând constituirea unor comisii parlamentare speciale care, în esenţă, să pregătească proiectul unui Pact Naţional pentru Justiţie, care să reunească cele trei puteri sub semnul colaborării şi echilibrului constituţional.

14 septembrie 2009 – Este iniţiată petiţia online intitulată Apel la solidaritatea puterii legislative, adresată Parlamentului României, semnată în câteva zile de 1860 de persoane.

15 septembrie 2009 – Este adoptată Legea unitară de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului. Forma adoptată conţine unele amendamente promovate de reprezentanţii sistemului judiciar, cel mai important privind creşterea salarială cu 65%, prin recunoaşterea sporurilor consfinţite prin decizii ale I.C.C.J., creştere aplicată în două etape, începând cu data intrării în vigoare, respectiv cu data de 1 ianuarie 2010.

23 septembrie 2009 – ICCJ anunţă că întrucât acţiunile de protest ale magistraţilor au urmărit respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi întrucât se încearcă politizarea acestei acţiuni în legătură neparticiparea la constituirea Biroului Electoral Central, judecătorii Înaltei Curţi vor participa la tragerea la sorţi în vederea constituirii acestui birou, conform legii, deşi se susţine în continuare ideea degrevării magistraţilor de activităţile extrajudiciare.

 

24 septembrie 2009 – Prin Hotărârea Parlamentului României nr.34/2009 se constituie Comisia comună specială pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei, cu următoarele obiective:

a) analizarea situaţiei grave din justiţie, care a condus la blocarea funcţionării acesteia şi la radicalizarea factorilor cu responsabilităţi în acest domeniu;

b) identificarea cauzelor care au provocat situaţia din justiţie, precum şi a măsurilor care se impun pentru rezolvarea acesteia;

c) analizarea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru identificarea eventualelor inadvertenţe, omisiuni, imperfecţiuni;

d) examinarea şi analizarea statutului judecătorilor şi procurorilor, pentru a stabili dacă actualul cadru legal este suficient pentru a le asigura condiţiile normale de exercitare a funcţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor acestora;

e) elaborarea unui Pact naţional pentru justiţie. 

 

24 septembrie 2009 – În urma unui dialog al puterii judecătoreşti cu puterea legislativă şi cu executivul facilitat de Alianţa pentru Statul de Drept (Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia ProDemocraţia, Centrul pentru Resurse Juridice şi Transparency International România), concretizat în mai multe sesiuni de discuţii şi negocieri, se finalizează şi se semnează Principiile Pactului pentru Justiţie. Documentul a fost semnat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România, Reţeaua Naţionala a Adunărilor Generale ale judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din partea partidelor politice, au semnat PSD şi PNL, iar reprezentantul PDL, Mircea Toader, doar a consemnat că a participat la dezbatere, fără să îşi asume, însă, din partea partidului şi prevederile acestui act.

 

25-29 septembrie 2009 – În marea majoritate a instanţelor au loc adunări generale ale judecătorilor prin care se decide suspendarea formelor de protest, reluarea normală a activităţii de judecată şi a celei cu publicul. Majoritatea instanţelor anunţă menţinerea refuzului privind neparticiparea judecătorilor la operaţiunile de constituire a birourilor electorale în vederea alegerilor pentru preşedintele României, precum şi restrângerea activităţii desfăşurate la Registrul comerţului.

 

28 septembrie 2009 - Adunarea generală a judecătorilor ICCJ a hotărât suspendarea, până la data de 31 octombrie 2009, a protestului iniţiat la 1 septembrie 2009.

 

7 octombrie 2009 – Tribunalul Prahova şi Tribunalul Vrancea anunţă imposibilitatea constituirii birourilor electorale judeţene pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale în vederea alegerii Preşedintelui României ca urmare a lipsei acordului judecătorilor. Totuşi, ulterior acestea se vor înfiinţa.

 

16 decembrie 2009 – Se finalizează lucrările Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei cu un Raport final. Comisia comună specială propune plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului adoptarea Pactul puterilor privind justiţia, prevăzut în anexa nr.1 la raport (titlul IV). Acesta cuprinde principiile generale care definesc scopul Pactului, precum apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, separaţia puterilor în stat, colaborarea şi echilibrul puterilor, independenţa justiţiei, a instanţelor şi a judecătorilor. Principiile speciale ale Pactului prevăd respectarea statutului judecătorilor, independenţa justiţiei, precum şi principiile care stau la baza elaborării şi adoptării bugetului puterii judecătoreşti şi care trebuie să fie identice cu cele ale celorlalte puteri ale statului. Bugetul puterii judecătoreşti aparţine acesteia, prin intermediul ICCJ şi este cuprins în bugetul general al statului, urmând ca proiectul de buget anual să fie prezentat Parlamentului României de preşedintele ICCJ.

Pe baza analizei evoluţiei procesului bugetar din justiţie (titlul I din anexa nr.1 la prezentul raport), a cauzelor crizei identificate de organizaţiile profesionale ale magistraţilor, comisia a stabilit obiectivele principale ale problematicilor din justiţie. Acestea vizează independenţa justiţiei, garanţiile legale pentru realizarea acesteia, obligaţiile statului faţă de puterea judecătorească, relaţiile justiţiei cu celelalte puteri ale statului, caracterizate prin egalitate şi echilibru, asigurarea bunei administrări în justiţie, recunoaşterea şi garantarea statutului european al magistratului, precum şi o serie de măsuri legislative care se impun.

În perioada următoare, mai multe din măsurile preconizate în Raportul final sunt aplicate, cum ar fi reducerea cu 36,59% a tarifelor percepute de C.N. Poşta Română pentru trimiterile actelor procedurale ale instanţelor de la 1 ianuarie 2010.

17 decembrie 2009 – CSM anunţă introducerea în instanţe pentru anul 2010 a unui program de normare a activităţii de judecată, al cărui scop îl constituie asigurarea calităţii actului de justiţie prin: stabilirea unui standard anual în raport de numărul, complexitatea şi stadiul procesual al dosarelor, alocarea unui timp adecvat fiecărei cauze, evitarea riscurilor legate de afectarea randamentului profesional al judecătorilor. 

29 decembrie 2009 – Guvernul, la iniţiativa ministrului justiţiei, adoptă O.U.G. nr. 114/2009, care, în art. X, dispune prorogarea - până la data de 1.01.2011- a termenului prevăzut de art. 136 din Legea nr. 304/2004, cu privire la trecerea de la Ministerul Justiţiei la I.C.C.J. a bugetului instanţelor judecătoreşti.

29 decembrie 2009 – Guvernul adoptă O.U.G. nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, prin care este eliminat judecătorul delegat la registrul comerţului, activitatea acestuia fiind preluată de directorul Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

14 ianuarie 2009 – Se adoptă Legea bugetului de stat pentru anul 2010. Construcţia bugetară pentru instituţiile din sistemul judiciar ţine în bună parte cont de constatările şi recomandările cuprinse în raportul final al comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei, bugetul alocat întreg sistemului judiciar crescând, în ansamblu, cu peste 25% faţă de 2009, de la 2,56 miliarde lei la 3,23 miliarde lei. Cheltuielile de personal, în primul rând ca urmare a aplicării legii privind salarizarea unitară, au crescut cu 46,12% la Ministerul Justiţiei şi 38,29% la Ministerul Public. Sumele acordate pentru cheltuielile de funcţionare propriu-zisă a instanţelor cresc de asemenea.