13 CRONICA UNEI MORŢI ANUNŢATE: SITUAŢIA FINANCIARĂ REALĂ A INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

26 iulie 2009

(A. Neacşu, extras)

R E Z U M A T

 

Bugetul alocat instanţelor judecătoreşti din România prin legea bugetului de stat, iar ulterior prin distribuire de către ordonatorul principal de credite Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti (M.J.L.C.) este total insuficient pentru a asigura funcţionarea normală a acestora pe cuprinsul anului 2009. Acest lucru era evident încă din prima zi de adoptare a legii bugetului de stat, împărţirea fondurilor între curţile de apel având loc cu un deficit cunoscut de ordonatorul principal de credite (M.J.L.C.), în condiţiile căruia era garantată asigurarea funcţionării instanţelor pentru cel mult primul semestru.

 

Înmulţirea semnalelor de alarmă trase public de instanţe în ultima perioadă în ce priveşte blocarea activităţii lor se datorează atingerii unui prag critic care va exploda la redeschiderea anului judecătoresc (1 septembrie 2009). Cea mai mare parte a instanţelor au epuizat integral sumele de bani cuprinse în bugetele lor la alineatele bugetare din care se suportă serviciile şi se achiziţionează bunurile în lipsa cărora instanţele nu pot funcţiona: energie electrică, comunicarea prin Poşta Română a citaţiilor, hotărârilor judecătoreşti şi a celorlalte acte procedurale, combustibil auto, hârtie imprimantă, consumabile ş.a.

 

Potrivit legii, constituie infracţiune angajarea de cheltuieli de către ordonatorii de credite cu depăşirea limitelor maxime ale creditelor bugetare aprobate. Altfel spus, preşedinţii instanţelor care ulterior epuizării unui alineat bugetar acceptă furnizarea de servicii ori bunuri în continuare (cum ar fi energie electrică, ori transmiterea de citaţii) încalcă cu consecinţe penale disciplina financiară. Acesta este motivul pentru care concluzia principală a acestui studiu este că instanţele se află în pragul colapsului, luna septembrie putând aduce blocajul funcţional general al sistemului judiciar.

 

Într-o evaluare aproximativă, în baza informaţiilor financiare reduse deţinute, deficitul financiar al instanţelor pentru bunurile şi serviciile necesare funcţionării lor se cifrează la cca. 100.000.000 lei, adică încă o dată bugetul actual.

 

Lipsa de transparenţă a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, asumarea de către acesta a unei strategii de minimalizare a situaţiei financiare a instanţelor, deturnarea atenţiei spre problema sporurilor şi restanţelor salariale constatate prin hotărâri judecătoreşti, dar şi incapacitatea Consiliului Superior al Magistraturii şi a instanţelor judecătoreşti de a comunica public într-o manieră organizată nivelul subfinanţării, au condus la dezinformarea opiniei publice, a Guvernului, a Parlamentului şi a clasei politice cu privire la dimensiunea reală a situaţiei de blocaj financiar a instanţelor judecătoreşti.

 

La agravarea situaţiei financiare au contribuit şi unele decizii greşite de politică publică luate la nivelul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, care au condus la grevarea bugetelor instanţelor de creşterea neprevăzută a costurilor unor servicii, dar şi lipsa de implicare a Guvernului şi a M.J.L.C. în activitatea legislativă a Parlamentului, permiţând astfel adoptarea în absenţa unor studii de impact a unor reglementări cu efect imediat asupra creşterii cheltuielilor efectuate de instanţele judecătoreşti.

 

Cea mai eronată decizie din acest punct de vedere o reprezintă majorarea cu până la 300% a onorariilor pentru asistenţă juridică gratuită, fără ca aceste noi niveluri să fie avute în vedere la construirea bugetelor instanţelor judecătoreşti.

 

Bugetul instanţelor între criza economică şi lipsa de voinţă politică

 

În 2009, prin legea bugetului de stat, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a primit suma de 111.409.000 lei (aproximativ 26 milioane euro) la Titlul II, Bunuri şi servicii.
 
Aceasta reprezintă 82,62% din valoarea deschiderilor de credite bugetare efectuate în anul 2008 la acest titlu de cheltuieli. Această valoare nu are în vedere rectificarea negativă efectuată în aprilie 2009[1], când bugetul ministerului a fost rectificat cu suma totală de 61.253.000 lei din care 20.370.000 lei numai la bunuri şi servicii.
 
După rectificare, Titlul II, Bunuri şi servicii, a rămas la valoarea de 91.039.000 lei (aproximativ 21,5 milioane euro), ceea ce reprezintă doar cca. 65% din valoarea deschiderilor de credite bugetare efectuate în 2008.
 
Contrar afirmaţiilor publice ale ministrului justiţiei[2], bugetul alocat M.J.L.C. în cursul anului 2008 a fost - în cifre absolute, la care se adaugă creşterea preţurilor şi tarifelor - mai mic decât cel alocat în anul 2007, ceea ce subliniază odată în plus gradul de subfinanţare curentă a instanţelor.
 
Evoluţia alocărilor prin legile bugetului de stat, deci fără a se avea în vedere rectificările bugetare succesive, pentru Titlul II, Bunuri şi servicii în cadrul bugetului M.J.L.C. a fost următoarea:
                                        2006 – 105.066 mii lei[3] 
                                        2007 – 141.834 mii lei[4]
                                        2008 – 99.935 mii lei[5]
                                        2009 – 91.039 mii lei
 
În concluzie, instanţele se află în al doilea an succesiv de scădere semnificativă a alocaţiilor bugetare pentru cheltuielile de funcţionare propriu-zisă, bugetul din acest an reprezentând doar 64,18% din bugetul alocat cu aceeaşi destinaţie în 2007.

(...)

Concluzii.

 

Situaţia financiară a instanţelor este mult mai dezastruoasă decât rezultă din luările de poziţie oficială ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti. Acest lucru se datorează doar parţial stării economice de criză generală, corespunzând în acelaşi timp trendului de subfinanţare a instanţelor început la 01.01.2008. De asemenea, unele decizii manageriale ale M.J.L.C. (majorarea onorariilor avocaţilor din oficiu, generalizarea obligaţiei de încheiere a contractelor cu Poşta Română) şi Parlamentului (creşterea volumului de comunicări efectuate de instanţe) au contribuit la agravarea gradului de îndatorare a instanţelor judecătoreşti.

 

La sfârşitul primului semestru al anului bugetar 2009, foarte multe instanţe şi-au epuizat integral sumele prevăzute pentru acoperirea cheltuielilor cu bunuri şi servicii cu caracter funcţional, în absenţa cărora nu pot funcţiona.

 

Potrivit art. art. 4. alin (2) din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, republicată, «Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi, reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite », iar potrivit alin (3) « Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate. »

Potrivit art. 71 din aceeaşi lege, “Nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) şi (3) constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă de la 50 milioane lei la 100 milioane lei. »

 

Altfel spus, angajarea cheltuielilor de către ordonatorii de credite cu depăşirea limitelor creditelor bugetare aprobate este interzisă şi constituie infracţiune la disciplina financiară. Nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu este aprobată potrivit legii şi nu are prevederi bugetare. Ulterior epuizării fondurilor bugetare pe alineate, ordonatorii de credite nu mai pot angaja alte cheltuieli, chiar dacă furnizorii de bunuri şi servicii ar dori benevol continuarea prestării acestora. Spre exemplu, un contract cu furnizorul de energie electrică trebuie reziliat imediat ce s-au epuizat sumele aprobate la acest tip de cheltuieli, nefiind posibilă îndatorarea instituţiei publice peste plafonul maxim aprobat în buget.

Cele mai vulnerabile tipuri de cheltuieli sunt cele legate de suportarea trimiterilor poştale, suportarea ajutorului public judiciar, plata energiei electrice şi a carburanţilor pentru parcul auto.

 

În absenţa unei suplimentări substanţiale a fondurilor alocate instanţelor judecătoreşti, în regim de urgenţă, activitatea de judecată în România poate fi complet blocată începând cu 1 septembrie 2009.

 



[1] Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2009[1] cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale a fost publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249, din 14 aprilie 2009

[2] A se vedea pledoaria ministrului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, Catalin Predoiu, în favoarea Guvernului si a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti sustinuta în fata judecatorilor Curtii Constitutionale cu ocazia discutarii cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, si autoritatea executiva, reprezentata de Guvernul Romaniei si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, pe de alta parte, cerere formulata de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii