21 PRINCIPIILE PACTULUI PENTRU JUSTIŢIE

24 septembrie 2009

În urma unui dialog facilitat de Alianţa pentru Statul de Drept


I. Preambul

Constatând existenţa unui diferend grav între puterea judecătorească şi cea executivă, pornind de la primordialitatea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, înţelegând urgenţa refondării statului de drept pe baze consensuale, Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP), Asociaţia Pro Democraţia (APD), Centrul de Resurse Juridice (CRJ) şi Transparency International România (TI-Ro) au pus bazele Alianţei pentru Statul de Drept, cu scopul de a susţine eforturile tuturor parţilor implicate în direcţia unei rezolvări raţionale, eficiente şi în interesul publicului a conflictului grav intervenit în relaţia dintre puterile statului.

În acest sens, pentru a facilita găsirea unor soluţii şi pentru a oferi un cadru de mediere în vederea depăşirii blocajului de comunicare, cu speranţa relansării dialogului şi a rezolvării democratice a diferendului dintre puterile statului, Alianţa pentru Statul de Drept a invitat Primul-ministru, ministrul Justiţiei, preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului, liderii grupurilor parlamentare, reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Public, şi ai organizaţiilor magistraţilor, să participe la o serie de întâlniri al căror obiectiv este deblocarea actualei crizei şi iniţierea Pactului pentru Justiţie.

 

II. Cuprinsul înţelegerii

 

În urma întâlnirilor din datele de 17, 22, 23 Septembrie 2009, reprezentanţii legislativului, executivului şi ai puterii judecătoreşti au agreat ca şi teme de discuţii următoarele puncte:

 

1. Independenţa justiţiei în realizarea actului de justiţie

2. Finanţarea sistemului

3. Relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului

4. Asigurarea bunei administrări în justiţie

5. Condiţia judecătorului şi imaginea publică

 

S-a convenit faptul că principiile pe care se va construi Pactul pentru justiţie sunt prevăzute în Recomandarea R (94) a Comitetului de Miniştri al statelor membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor, precum şi Principiile fundamentale cu privire la independenţa sistemului judiciar adoptate de Cel de-al Şaptelea Congres al Naţiunilor Unite privind Prevenirea infracţiunilor şi tratamentul infractorilor susţinut la Milano din 26 august – 6 septembrie 1985 şi avizate prin Rezoluţiile 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi 40/146 decembrie 1985 ale Adunării Generale.

 

 

Ca urmare a discuţiilor purtate, participanţii au agreat următoarele direcţii în ceea ce priveşte:

 

 

1. Independenţa justiţiei în realizarea actului de justiţie

  • Independenţa justiţiei, în general, şi a judecătorului, în special, trebuie să reprezinte o garanţie pentru justiţiabil cu privire la calitatea şi corectitudinea actului de justiţie, iar nu un privilegiu al magistraţilor.
  • Pentru asigurarea independenţei reale sunt necesare aplicarea şi respectarea standardelor europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la înţelesul şi întinderea independenţei, precum şi cu privire la mecanismele de asigurare a acesteia.
  • Sistemul judiciar poate fi vulnerabil şi dependent de celelalte puteri ale statului în situaţia unei finanţări insuficiente.

 

2. Finanţarea sistemului

  • În vederea dimensionării corecte a resurselor necesare pentru buna funcţionare a sistemului judiciar este necesară realizarea unei analize de nevoi care să pună în evidenţă în mod distinct necesarul de resurse aferent funcţionării şi dezvoltării acestora. Această analiză de nevoi trebuie să aibă în vedere realizarea unei normări a muncii necesare şi raportarea acesteia la numărul de posturi existente şi la cele necesare, atât din perspectiva a magistraţilor, cât şi a personalului auxiliar.
  • Pe baza acestei analize trebuie să se asigure garantarea plafonului necesar de funcţionare, respectiv cheltuieli de personal şi cheltuieli materiale şi de capital, indiferent de valoarea acestuia, dar nu mai puţin de 1% din PIB
  • Bugetul trebuie să acopere şi cheltuielile de dezvoltare a sistemului şi să asigure o finanţare adecvată pentru un act de justiţie eficient
  • Aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe
  • Pentru asigurarea independenţei justiţiei şi eliminarea oricăror pârghii de constrângere nu se vor putea realiza rectificări negative pe parcursul anului ale sumelor alocate pentru bugetul justiţiei aprobat de Parlament.
  • Proiectul bugetului de funcţionare a instanţelor şi parchetelor se elaborează şi înaintează de I.C.C.J. şi de către Ministerul Public, pe baza analizelor şi rapoartelor de fundamentare întocmite de instanţe şi parchete.

 

3. Relaţia justiţiei cu alte puteri ale statului

  • Consiliul Superior al Magistraturii va fi consultat în mod obligatoriu pentru legalitatea procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterea executivă şi cea legislativă pe baza unui aviz în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar.
  • Stabilirea unor garanţii care să limiteze domeniul de reglementare prin intermediul Ordonanţelor de Urgenţă în domeniul justiţiei, respectiv statutul magistratului, organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor, bugetul instanţelor şi parchetelor şi al C.S.M..
  • Stabilirea unui mecanism de evaluare periodică şi monitorizare permanentă a relaţiilor între puteri.
  • Tratament egal din punct de vedere legislativ între funcţiile de demnitate publică şi magistraţi, pornind de la principiul egalităţii între puterile statului.

 

 

4. Asigurarea bunei administrări în justiţie

  • Stabilirea standardelor de bună funcţionare a instanţelor şi parchetelor.
  • Schemele de personal pentru instanţe şi parchete se vor dimensiona în funcţie de volumul de activitate al magistraţilor şi pe baza normării activităţii personalului auxiliar din instanţe şi parchete.
  • Iniţierea unui mecanism unitar şi permanent la nivel de sistem de evidenţiere a statisticii judiciare.

 

 

5. Condiţia judecătorului şi imaginea publică

 

  • Cele trei puteri în stat îşi garantează respectul reciproc şi acţionează pentru creşterea încrederii publicului în sistemul judiciar şi în statul de drept.
  • Implementarea unui statut european al magistratului în România, bazat pe stabilitate şi predictibilitatea statutului magistratului, în conformitate cu reglementările şi recomandările internaţionale în materie.

 

 

Având în vedere că problemele care afectează sistemul judiciar sunt multiple, s-a convenit continuarea discuţiilor în cadrul parlamentar, conform Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului României, având ca obiectiv final stabilirea unui Pact pentru Justiţie bazat pe de principii şi standarde de bună funcţionare a justiţiei comun acceptate de toţi reprezentanţii celor trei puteri ale statului, precum şi conduita care va determina relaţiile dintre ei.

 

Acestea sunt principiile fundamentale pe care se va adopta Pactul pentru Justiţie asumat de cele trei puteri, Pact care va constitui documentul cadru pentru elaborarea şi adoptarea viitoarelor politici publice şi acte normative în domeniul justiţiei, precum şi măsurile de finanţare şi administrare a sistemului de justiţie. Principiile astfel elaborate urmează a fi transmise către comisiile speciale parlamentare pentru detalierea lor în măsuri legislative.

 

Părţile se angajează să îşi asume un calendar de aplicare a Pactului pentru Justiţie pe baza prezentelor principii

Încheiat astăzi, 24 Septembrie, la hotel Novotel, sala Paris, în 14 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.