26 RAPORTUL FINAL AL COMISIEI PARLAMENTARE COMUNE SPECIALE PRIVIND ANALIZAREA CRIZEI INTERVENITE ÎN FUNCŢIONAREA JUSTIŢIEI (extras)

23 decembrie 2009

CAPITOLUL VII

RECOMANDĂRI

În cadrul liniilor directoare trasate de Comisia europeană pentru eficientizarea justiţiei (CEPEJ) cu ocazia celei de-a 12 Reuniuni plenare ce a avut loc la Strasbourg (10 - 1l decembrie 2008) se disting în mod deosebit unele recomandări care, implementate, ar putea întări puterea judecătorească pentru a-şi putea îndeplini rolul său consacrat de Constituţie.

 

Măsuri privind instituţiile la nivel statal

Linia de Acţiune 1: acţionarea asupra resurselor

- Justiţia nu poate funcţiona fără resurse: un număr suficient de judecători şi alt personal judiciar şi non-judiciar (pregătit şi plătit adecvat); sedii în stare bună de funcţionare; echipament adecvat permiţând ca audierile să aibă loc şi ca hotărârile să fie înregistrate, înaintate, publicate, etc. Fiecare stat este responsabil pentru furnizarea justiţiabililor din sistemul judiciar resursele necesare cu care să opereze.

- Lipsa resurselor disponibile instanţelor poate explica uneori lentoarea acestora. Este adevărat totuşi că în multe cazuri, lentoarea judiciară este explicată de ineficienţa instanţelor mai mult decât de inadecvarea resurselor. Resursele suficiente, la nivel bugetar, uman şi material, reprezintă o condiţie necesară dar nu suficientă în sine - pentru asigurarea funcţionării normale a justiţiei şi conformarea cu durate rezonabile ale procedurilor judiciare.

- Resursele trebuie să fie puse la dispoziţie, organizate şi administrate conform programelor de acţiune şi de management alcătuite pe obiective precise. Implementarea acestor programe trebuie să fie monitorizată regulat în privinţa îndeplinirii obiectivelor lor.

- Acţionarea asupra resurselor înseamnă fie sporirea lor fie sporirea eficienţei lor (fiind înţeles că aceste două opţiuni nu se exclud reciproc). Următoarele propuneri se adresează celui de-al doilea aspect.

- Modernizarea resurselor (în special folosirea tehnologiilor informatice) face posibilă în cadrul unei reflectări care implică toate problemele în discuţie (implicarea persoanelor, dorinţele justiţiabililor, conformarea cu procedurile, etc.) - eliminarea pierderii de timp (de exemplu în privinţa atribuţiilor repetitive sau a înaintării documentelor).

Sistemul judiciar trebuie să dispună de resurse suficiente pentru realizarea sarcinii

ordinare de lucru în timp util. Aceste resurse trebuie să fie acordate în funcţie de necesităţi şi utilizate cu eficacitate.

- Ar trebui să existe posibilitatea utilizării resurselor în cazul unei variaţii neprevăzute a sarcinii de muncă sau incapacităţii sistemului de a examina rapid cauzele.

- Deciziile referitoare la utilizarea resurselor pentru funcţionarea justiţiei trebuie să fie adoptate într-o manieră de natură să stimuleze gestiunea eficace a timpului. Trebuie să existe posibilitate, în caz de necesitate, de a realoca resursele într-un mod rapid şi eficace pentru a evita întârzierile şi creşterea stocurilor de cauze.

 

PROPUNERI:

1. Elaborarea unei propuneri legislative prin care să se prevadă operaţiunile tehnico-administrative de preluare a atribuţiilor de gestionare a bugetului curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu 1 ianuarie 2010.

2. Se recomandă ca până la sfârşitul anului 2010 să se clarifice situaţia patrimoniului instanţelor, până atunci operand toate consecinţele prevăzute de legislaţia privind finanţele publice legate de schimbarea titularului calităţii de ordonator principal de credite. Se recomandă, de asemenea, alocarea resurselor financiare necesare finalizării obiectivelor în curs de execuţie (Anexa 2).

3. Asigurarea unui nivel de finanţare a puterii judecătoreşti (bugetul ÎCCJ şi bugetul celorlalte instanţe judecătoreşti), în strictă concordanţă cu criteriile europene care stau la baza alocărilor bugetare, luând ca bază de plecare proiecţia bugetară pentru anul 2010 şi care trebuie să fie structurată astfel:

i. 65% cheltuieli de personal

ii. 10% bunuri şi servicii

iii. 15% investiţii (active nefinanciare)

iv. 10% altele

Fondurile necesare stingerii drepturilor stabilite prin Hotărâri Judecătoreşti vor fi prevăzute în bugetul Ministerului Finanţelor Publice, "Acţiuni Generale" .

Se recomandă utilizarea aceloraşi criterii şi la structurarea proiectului de buget pentru parchete.

4. Proiectul de buget al puterii judecătoreşti va fi aprobat de Adunarea Generală a Judecătorilor. Acesta va fi preluat de către Guvern şi integrat în proiectul Bugetului de Stat, pentru a se supune dezbaterii parlamentare.

Prin simetrie, bugetul parchetelor se va supune aceloraşi reguli de alcătuire. Bugetele astfel aprobate prin Legea bugetului de stat vor putea suferi modificări doar printr-o lege de rectificare votată de Parlamentul României.

5. Asistenţa juridică şi ajutorul public judiciar vor avea prevederi distincte în cadrul bugetului Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, instituţie care va gestiona direct fondurile pentru plata avocaţilor din oficiu şi pentru asigurarea ajutorului public judiciar prin relaţie cu U.N.B.R.

6. Modificarea Protocolului încheiat cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, în sensul cuprinderii explicite în corpul acestuia a sintagmei „onorariu maximal”.

7. Modificarea legislaţiei principale şi secundare, de aşa manieră încât veniturile realizate din încasarea taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar să se constituie în venituri proprii. Se recomandă ca până la sfârşitul anului 2010 să se restructureze sistemul taxelor judiciare, în scopul sistematizării şi simplificării acestuia.

 

8. Modificarea legislaţiei principale şi secundare de aşa manieră încât să se asigure descentralizarea administrativ-financiară a instanţelor, creşterea responsabilităţii şi implicării bugetare a ordonatorilor de credite inferiori, asocierea instanţelor şi a adunărilor generale ale judecătorilor dintr-o instanţă în procedurile de elaborare a proiectelor de buget.

9. Reglementarea tarifelor percepute de Compania Naţională Poşta Română pentru trimiterile poştale ale instanţelor şi parchetelor.

10. Sporirea eficienţei activităţii instanţelor prin aplicarea concretă a medierii, ca soluţie alternativă de soluţionare a conflictelor şi de degrevare astfel, a activităţii supraîncărcate a instanţelor şi parchetelor.

De subliniat că Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, deşi are atribuţii concrete în strategia de reformare a justiţiei, nu a sprijinit nici cu fonduri băneşti, nici cu programe de promovare a medierii Consiliului de Mediere, deşi Legea nr. 192/2006 are dispoziţii exprese în acest sens.

11. Interdicţia suspendării prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului a aplicării dispoziţiilor art. 136 din Legea 304/2004 potrivit cu care bugetul sistemului de justiţie va trece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ultima suspendare a aplicării acestui text s-a făcut prin art. 2 din OUG 137/2008, fiind suspendată aplicarea acestui articol până la 1 ianuarie 2010.