Arestare ilegala, revocare

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ NAPOCA

DOSAR nr.10674/2004

Î N C H E I E R E

Şedinţa publică din 20 iulie 2004

Instanţa este constituită din :

PRESEDINTE : CRISTI V. DANILEŢ

GREFIER        : ADINA VASIL-RUS

Pe rol este judecarea  cauzei penale privind pe inculpatul KA, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1,2 C.pen.

Ministerul Public este reprezentat prin procuror AURELIA MOTOARCĂ, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, în stare de arest preventiv, asistat de av. Budişan Călin, partea vătămată,  lipsă fiind partea civilă CAS Cluj.

Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu partea civilă CAS Cluj.

S-a făcut referatul cauzei, după care instanţa comunică inculpatului o copie a rechizitoriului.

Reprezentanta Parchetului arată că este necesar ca inculpatul să citească rechizitoriul pentru a cunoaşte învinuirea care i se aduce şi pentru a putea pregăti apărarea, şi solicită amânarea cauzei pentru ca inculpatul să poată studia actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul arată că nu doreşte amânarea cauzei pentru acest motiv.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepţii de ridicat, instanţa constată că este legal învestită cu soluţionarea cauzei prin actul de sesizare.

S-a dat citire actului de sesizare, preşedintele completului de judecată explicând inculpatului care este învinuirea care i se aduce şi care sunt drepturile sale procesuale.

S-a procedat la audierea inculpatului şi a părţii vătămate, declaraţiile lor fiind consemnate în procesele-verbale depuse la dosarul cauzei.

Apărătorul inculpatului solicită audierea ca martor a minorului KAS, declaraţia lui fiind concludentă pentru soluţionarea carerrii de revocare a măsurii preventive pe care o va formula.

Instanţa încuviinţează cererea şi procedează la audierea martorului căruia i se pune în vedere să spună adevărul, iar declaraţia sa este consemnată în procesul-verbal depus la dosarul cauzei.

Apărătorul inculpatului depune la dosarul cauzei acte medicale din anul 2002 ale părţii vătămate prin care justifică vătămaările suferite de victimă.

Apărătorul inculpatului solicită revocarea măsurii arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului. Arată că există numai 2 declaraţii care au stat la baza luării acestei măsuri faţă de inculpat, respectiv declaraţia părţii vătămate şi declaraţia martorului Kanalas Alexandru Casian, iar potrivit art. 75 c C.p.p. declaraţiile părţii vătămate constituie probă numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe existente la dosar, iar starea de fapt din declaraţii este nereală. Mai arată că, contuzia suferită de partea vătămată la coloană a stat la baza emiterii certificatului medico-legal. De asemenea, arată că cele cuprinse în cele 2 declaraţii amintite dovedesc nevinovăţia inculpatului şi lipsa temeiurilor care au stat la baza luării acestei măsuri preventive.

Reprezentanta Parchetului solicită amânarea cauzei şi citarea martorilor Kanalas, Szabo şi Lorincz. Solicită menţinerea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpat deoarece sunt există indicii temeinice în favoarea menţinerii acestei măsuri. Arată că, concluziile medicului legist din certificatul medico-legal nu au fost înlăturate de existenţa altor concluzii competente, iar inculpatul este recidivist.

Apărătorul inculpatului arată că nu are importanţă faptul că inculpatul este recidivist, atât timp cât nu subzistă temeiurile prevăzute de art. 143 C.p.p. Arată că nu esită probe directe care să confirme că inculpatul ar fi bătut partea vătămată, în acest sens fiind declaraţia martorei Petrescu care arată că a văzut partea vătămată a doua zi după ce aceasta susţine că a fost bătută şi că nu a observat nici o urmă.

Inculpatul arată că doreşte să fie cercetat în libertate.

 

 

I N S T A N Ţ A

 

Prin încheierea penală nr. 989/22.06.2004 (f.126-127), s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 zile, începând cu data de 22.06.2004 şi până la 20.07.2004. Judecătorul a identificat ca temeiuri ale masurii dispuse art. 148 lit. e, f, h C.p.p., respectiv:

- “din întregul material probator administrat până în acel moment rezultă că există probe certe că inculpatul a comis infracţiunea pentru care este cercetat;

-din fişa de cazier a inculpatului rezultă că este recidivist;

-infracţiunea reţinută în sarcina sa prezintă un grad de pericol social ridicat, reieşit din pedeapsa prevăzută de lege de 2-7 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, concluzie care rezultă din condamnările repetate ale inculpatului, judecătorul concluzionând că există necesitatea împiedicării săvârşirii altor infracţiuni pe viitor”.

Astfel cum este motivată, arestarea preventivă a inculpatului este ilegală. Conform art. 137 C.p.p., încheierea judecătorului trebuia să cuprindă temeiurile concrete care au determinat luarea acestei măsuri. Or, el s-a limitat doar la a reproduce textele legale care fundamentează luarea măsurii, fără a expune în ce măsură ele se regăsesc în concret în speţa de faţă. Astfel:

1.  se arată că din întregul material probator administrat rezultă că există probe certe cum că inculpatul a comis infracţiunea pentru care este cercetat.

Pe de o parte nu sunt enumerate care sunt aceste probe, mai ales că în dosarul de urmărire penală există şi declaraţii din care rezultă că cei audiaţi infirmă săvârşirea faptei din ianuarie 2004de către inculpat: declaraţiile inculpatului (f.103-117), o parte din declaraţiile victimei (f.47-51), declaraţia martorei Şfaiţ (f.91). Pe de altă parte, având în vedere repetatele reveniri ale victimei asupa declaraţiilor în legătură cu originea leziunilor sale, judecătorul nu a motivat de ce doar declaraţiile care îl incriminează pe inculpat le-ar fi luat în considerare.

De asemenea, deşi judecătorul vorbeşte de o singură infracţiune, instanţa constată că în speţă este vorba de două acuzaţii: una care a format obiectul cercetării în dosarul nr.726/P/2004 pentru infracţiunea prev. de art. 182 alin.1 C.pen.din 12/13 ianuarie 2004 şi cealaltă din dosarul nr. 725/P/2004 pentru infracţiunea prev. de art. 180 alin.2, 21 C.pen. din 3-10 iunie 2004, dosare care au fost conexate la 22 iunie 2004 (f.3-4), astfel că nu se înţelege pentru care din acestea judecătorul a considerat că sunt probe certe care dovedesc săvârşirea.

Mai mult, instanţa constată că o parte însemnată a dosarului conţine declaraţii care nu pot fi calificate drept probe, în sensul art. 63 Cpp. De probe se poate vorbi doar de elementele de fapt obţinute din mujloacele de probă prevăzute în art. 64 alin. 1 Cpp, ce se pot administra numai după începerea urmăririi penale în cauză. Or, aceasta s-a declanşat, în ambele dosare, la data de 18.06.2004 (f.97-98), astfel că sunt ilegale pentru că s-au efectuat în afara procesului penal: raportul de expertiză medico legală din 15.06.2004 cu privire la leziunile din 12/13 ianuarie 2004 care stabileşte numărul de 110-120 zile de îngrijiri medicale, în funcţie de care s-a făcut încadrarea juridică ! (f.35-37), raportul de constatare medico-legală din 11.06.2004 pentru leziunile din 3-10.06.2004 (f.40-41), o parte din declaraţiile victimei (f.43-55). Or, acestea trebuie înlăturate din proces conform art. 64 alin. 2 Cpp, şi nu pot sta la baza arestării ca “probe”, aşa cum se motivează în încheierea de arestare.

 

2.  Cât priveşte temeiul arestării prev. de în art. 148 lit. h, instanţa constată că judecătorul nu a motivat nici care sunt probele certe care atestă că inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică ( probe care nu se confundă cu cele care ţin de fondul cauzei – dovedirea faptei şi a vinovăţiei, ci care se referă la o chestiune adiacentă acesteia) şi nici în ce constă pericolul concret al lăsării sale în libertate (când ar fi trebuit descrise consecinţele negative ale lăsării în libertate, cum ar fi tulburări sociale, revolte ale populaţiei). Totuşi, din motivarea judecătorului pentru arestare pentru acest punct rezultă că este necesară împiedicarea săvârşirii altor infracţiuni pe viitor. Or, acesta nu este temei pentru art. 148 lit. h şi pentru art. 148 lit.e!!

 

3.     Deşi judecătorul a reţinut ca temei şi aplicarea art. 148 lit.e C.p.p. acesta nu este dat în cauză. Neindicând care dintre cele două teze ale acestei reglementări sunt date în speţă, instanţa le va analiza pe amândouă. Cât priveşte prima teză a textului de lege - inculpatul a comis din nou o infracţiune - aceasta nu se aplică pentru că legea se referă la săvârşirea unei noi infracţiuni după începerea urmăririi penale (pentru învinuit) respectiv după punerea în mişcare a acţiunii penale (pentru inculpat) pentru o altă infracţiune, ulterioară. Or, în speţă, urmărirea penală, şi apoi acţiunea penală pentru cele două infracţiuni au fost declanşate în acelaşi timp. Cât priveşte teza a doua, judecătorul nu motivează care sunt datele ce justifică temerea săvârşirii altor infracţiuni, nici care ar putea fi aceste alte infracţiuni. Faptul că inculpatul are antecedente penale nu este suficient pentru a trage concluzia că va săvârşi noi infracţiuni, căci s-ar înfrânge din nou prezumţia de nevinovăţie.

 

4.  Rămâne ca temei de drept al arestării doar starea de recidivă. Într-adevăr, inculpatul are înscrise în extrasul de cazier judiciar mai multe candamnări. Dar singură, starea de recidivă nu poate constitui motiv al luării acestei măsuri preventive, pentru că s-ar încălca prezumţia de nevinovăţie consacrată de art. 52 C.p.p. De altfel, această reglementare cuprinsă în legea română intră în contradicţie cu Convenţia pentru salvgardarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, care în art. 5 nu enumeră şi acest motiv printre cazurile de arestare. Or, această neconcordanţă trebuie interpretată în conformitate cu art. 20 alin.2 din Constituţia României, potrivit căruia, are prioritate reglementarea internaţională.

 

La aceste observaţii, instanţa mai constată că în cursul audierii de astăzi, partea vătămată şi martorul - fiul părţilor- au declarat că în perioada în care este acuzat inculpatul că ar fi comis prima infracţiune ei nici nu se aflau la domiciliul acestuia, iar victima a negat că soţul ei ar fi agresat-o, invocând faptul că leziunile constatate prin actele medicale se datorează unor vătămări mai vechi ale coloanei şi braţelor, care recidivează în mod constant prin umflături şi dureri. În aceste condiţii şi faţă de lipsa unor martori oculari la săvârşirea faptei, instanţa constată că sunt dubii cu privire la starea de fapt lapidar reţinută în încheierea de arestare, care urmează a fi lămurite în cursul cercetării judecătoreşti prin audierea martorilor, dar şi cu privire la încadrarea juridică faţă de nelagalitatea raportului medico-legal, ce urmează a fi refăcut în cursul judecăţii. Aceste împrejurări fac ca arestarea preventivă să nu mai fie temeinică şi nu pot duce la menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului.

Mai mult, pentru cea de-a doua infracţiune, părţile s-au împăcat, astfel că cercetarea judecătorească va avea ca obiect doar infracţiunea din ianuarie 2004. Or, luarea măsurii arestării tocmai pe 22.06.2004 a fost determinată nu de comiterea primei infracţiune- celei mai grave, ci de comiterea celei de-a doua – mai uşoare, dar care prin repetarea comportamentului violent ar fi impus în acel moment privarea inculpatului de libertate. Cu toate acestea, judecătorul a motivat pericolul public nu în acest sens, ci bazat pe prima infracţiune.

 

D I S P U N E

 

În baza art. 160b C.p.p.revocă arestarea preventivă a inculpatului KA, deţinut în Penitenciarul Gherla.

Pune de îndată în libertate pe inculpat.

Cu drept de recurs în 24 de ore de la pronunţare.

Amână judecarea fondului cauzei pentru 14 sept. 2004, sala 31, ora 8.00, pentru când partea vătămată are termenul dat în cunoştinţă şi se vor cita inculpatul şi martorii Sabo Maria, Lorincz Iolanda, Petrescu Simona Ioana.

Se va avansa din FMJ 400.000 lei pt. av. oficiu Kovacs Roxana, pentru faza de urmărire penală.

Pronunţată în şedinţa publică din 20.07.2004, ora. 14,30.


 

Preşedinte,                                                                                                Grefier,

Danileţ Cristi                                                                                             Adina Vasil Rus