Recuzare respinsa

R O M A N I A

JUDECATORIA CLUJ NAPOCA

DOSAR NR.2798/2004

Π N  C  H  E  I  E  R  E

Şedinţa  Camerei de Consiliu din 1 iulie 2004

Instanţa este constituită din :

PRESEDINTE : CRISTI DANILEŢ

GREFIER         : ADINA VASIL-RUS

 

Pe rol este soluţionarea cererii de recuzare formulată de partea vătămată-inculpat BB cu privire la  d-na judecător AL.

Cererea s-a luat spre examinare fără citarea părţilor.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părţilor.

Instanţa constată că la dosar petentul a depus în scris motivele de recuzare.

 

I N S T A N Ţ A

Constată că, prin cererea din 10 iunie 2004 formulată oral în faţa instanţei, partea vătămată BB a solicitat prin apărător recuzarea d-nei judecător AL pe motivul că acesta s-ar fi antepronunţat şi că l-a ameninţat pe avocat cu aplicarea amenzii judiciare. Ulterior, pe data de 15 iunie 2004, partea vătămată a depus în scris motivele recuzării, arătând că d-na judecător a ameninţat că orice manifestare conturbatoare va fi sancţionată cu amenda judiciară, că d-na judecător doreşte ea însăşi să nu mai judece cauze privind aceeaşi părţi, că aceasta a folosit la adresa petentului doar calitatea de inculpat, deşi deţinea ca urmare a unei reuniri de dosare şi calitatea de parte vătămată, că la dictarea judecătorului s-ar fi consemnat în mod greşit o afirmaţie a unui martor, că avocatul a solicitat înregistrarea şedinţei potrivit modificărilor Codului de procedură penală iar judecător a arătat că aceasta nu este posibil.

Faţă de motivele arătate mai sus, instanţa sesizată cu soluţionarea cererii de recuzare urmează să o respingă, pentru următoarele considerente :

Cazurile de  recuzare sunt arătate în mod expres în articolul 46 – 48 C.pr.pen. Petentul a arătat că motivele sale se încadrează în dospoziţia art. 47 alin. 2  C. pr.pen., în sensul că judecătorul şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în acea cauză, astfel că nu ar mai putea participa la judecarea ei. In realitate însă, motivele arătate mai sus, nu reflectă  existenţa nici unuia dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege pentru judecătorul învestit cu soluţionarea fondului cauzei, ci acestea ţin de administrarea actului de justiţie şi comportamentul în sala de judecată a participanţilor la procesul penal.

Astfel, nimic nu impiedică un judecător să soluţioneze mai multe cauze privind aceleaşi părţi, atât timp cât desemnarea lui s-a făcut potrivit regulamentului intern. Faptul că d-na judecător a mai soluţionat o altă cauză privind aceleaşi părţi, nu înseamnă că  şi-a făcut deja o opinie cu privire la soluţia din prezenta cauză. Oricum ea nu a afirmat în mod public soluţia pe care o va pronunţa. Iar cât priveşte adresarea către părţi folosind doar una dintre cele două calităţi procesuale deţinute în acelaşi timp, aceasta se face dintr-o uzanţă care se îmtemeiază pe calitatea deţinută de părţi în primul dosar care a sesizat instanţa şi la care s-a reunit ulterior un altul.

Pentru comportamentul nepotrivit în sala de judecată al unor părţi şi în cauză de faţă a avocatului a uneia dintre părţi, preşedintele completului este împuternicit prin art. 298 alin. 1 C.pr.pen., să ia măsurile necesare menţinerii ordinii şi somenităţii şedinţei, putând să aplice conform art. 298 alin. 4 rap. la art. 198 lit. h C.pr.pen., o amendă judiciară, după atenţionarea persoanei în cauză. Astfel că afirmaţia d-nei judecător cu privire la posibilitatea aplicării amenzii avocatului în cauză nu excede dispoziţiilor legale.

In ceea ce priveşte  neconsemnarea sau consemnarea greşită a relatărilor făcute în faţa instanţei de către persoanele audiate, instanţa constată că la nivelul Judecatoriei Cluj- Napoca nu există posibilităţi tehnice de înregistrare pe bandă magnetică a dezbaterilor, aşa cum obligă dispoziţiile articolului 304 Cpp. – intrată în vigoare la 1 ianuarie 2004. Ca urmare, cei interesaţi de consemnarea în scris întocmai a relatărilor pot atrage atenţia judecătorului care dictează grefierului cele reţinute, iar dacă acesta respinge cererea, singura posibilitate este de a solicita ca cererea sa să fie notată în caietul grefierului, care are această obligaţie, urmând a fi dezbătută într-o eventuală cale de atac.

In fine, cât priveşte susţinerea petentului că d-na judecător ar fi afirmat că este de acord cu admiterea recuzării, aceasta nu poate fi luat în considerare întrucât singura posibilitate pentru judecător de a-i interveni voluntar în procedura de constatare a incompatibilităţii este aceea de a formula o declaraţie de abţinere în sensul art. 50 C.pr.pen.

Ca urmare, fiind nefondată, cererea de recuzare în cauză va fi respinsă conform art. 52 C.pr.pen. Prezenta încheiere poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei, ca urmare a eliminării aliniatului 7 al art. 52 C.pr.pen., ce permitea celui nemulţumit să declare recurs.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Conform art. 52 Cpp, respinge ca nefondată cererea de recuzare formulată de BB cu privire la d-na judecător AL.

Cheltuielile judiciare vor fi incluse în hotărârea asupra fondului cauzei.

Cu recurs odată cu fondul.

Pronunţată în şedinţa publică din 1.07.2004

Preşedinte,                                                                                       Grefier,

Cristi V. Danileţ                                                                    Adina Vasil-Rus

1.07.2004

CVD/CVD