Procuror stagiar neconfirmat

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ORADEA - JUDEŢUL BIHOR

SECŢIA PENALĂ

DOSAR NR. 1617/271/2010

 

ÎNCHEIERE

 

Şedinţa publică din data de 20.05.2010

 

PREŞEDINTE: CRISTI DANILEŢ

GREFIER: LIVIA POPA

 

 

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, a participat procuror Doriana Rotaru.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul TI, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, prev. de art. 215 ind. 1 C. penal.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se prezintă pentru inculpat, avocat ales DR, cf. împuternicirii avocaţiale depuse la dosar şi pentru partea vătămată SC Sapico Chemical Internaţional SRL, se prezintă avocat MU,  cf. împuternicirii avocaţiale depuse la dosar, lipsă fiind inculpatul şi partea vătămată.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Avocatul inculpatului depune la dosar adeverinţă medicală pentru a justifica lipsa acestuia la acest termen de judecată şi precizează că inculpatul se va prezenta la următorul termen de judecată. Totodată arată că doreşte să formuleze o excepţie.

Avocatul părţii vătămate arată că menţine constituirea de parte civilă conform constituirii de parte civilă de la urmărire penală şi precizează că va formula şi în scris.

Avocatul inculpatului depune la dosar soluţie de practică judiciară şi în temeiul art. 332 alin. 2 C.p.p. solicită restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale şi arată că din punctul său de vedere este vorba de necompetenţa materială a procurorului care a verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei rechizitoriului. În subsidiar apreciază că o nelegală sesizare a instanţei. Solicită să se observe că rechizitoriul a fost întocmit de d-na procuror Bulzan Mihaela, care era procuror stagiar la momentul întocmirii actului de sesizare a instanţei, rechizitoriul fiind contrasemnat de d-nul procuror Popa Vasile, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, care alături de procurorul stagiar semnează, apoi în baza art. 264 alin. 3 C.p.p., acesta verifică propriul Rechizitoriu şi sesizează Judecătoria Oradea.  Arată că este vorba de necompetenţa materială pentru că Rechizitoriul trebuia verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de procurorul ierarhic, respectiv prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor. Arată că a depus practică judiciară unde d-nul prim-procuror Popa spune că nu poate contrasemna şi solicită prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor să dea soluţia respectivă. Susţine că interpretează aceasta ca o necompetenţă materială şi în subsidiar ca o nelegală sesizare a instanţei.

Instanţa apreciază că poate fi îndreptat  acest aspect până la termenul următor.

Avocatul inculpatului arată că fiind vorba de necompetenţa materială este o nulitate absolută care nu poate fi acoperită. La întrebarea instanţei arată că Rechizitoriul este întocmit legal, doar procedura de verificare este nelegală.

Avocatul inculpatului invocă prev. art. 264 alin. 4 C.p.p. şi arată că sesizarea o face procurorul ierarhic şi nu procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea. Susţine că prev. art. 264 alin. 4 sunt imperative.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, arată că la data sesizării instanţei şi anume 25.01.2010 d-na procuror Bulzan nu era procuror stagiar şi că în cursul anului 2009, în luna decembrie, a promovat examenul de capacitate, fiind numită prin decret prezidenţial. Susţine că din eroare s-a contrasemnat şi arată cu privire la contrasemnarea de către prim-procuror, că nici o normă internă a Parchetului de pe   lângă Judecătoria Oradea nu prevede imposibilitatea contrasemnării, semnat fiind de procurorul stagiar. Arată că sunt multe cazuri unde semnează procurorul stagiar, contrasemnează prim-procurorul, nefiind singura cauză de genul acesta. Arată că s-au mai invocat aceste chestiuni şi s-au respins. Nu există caz de incompatibilitate ca prim procurorul să nu semneze chiar şi pentru procurorul care efectuează stagiul de pregătire.

Avocatul inculpatului solicită verificarea Rechizitoriului care e semnat de d-na procuror Bulzan şi de prim-procuror şi face referire la faptul că atunci când îţi însuşeşti un lucru şi îţi asumi actul de acuzare şi de sesizare a instanţei, nu mai verifici propria ta dispoziţie, ci trebuie supusă procurorului ierarhic.

Reprezentantul Parchetului arată că este aceeaşi situaţie ca şi la plângerile împotriva actelor procurorului, respectiv rezoluţiile întocmite de procurorul stagiar, contrasemnate de prim-procuror, apoi prim-procurorul se pronunţă cu privire la legalitatea soluţiei.

Avocatul inculpatului arată că este vorba de soluţia pe care a depus-o, art. 278 ind. 1 şi nu se pronunţă prim-procurorul.

Avocatul părţii vătămate solicită respingerea excepţiei invocate. Arată că există nulităţile absolute prevăzute expres de Codul de procedură penală, toate celelalte încălcări fiind nulităţi relative. Cu privire la semnare arată că nu s-a produs vreo încălcare a normelor procesual penale şi invocă faptul că cine poate mai mult poate şi mai puţin. Arată că nu există caz de incompatibilitate care ar însemna că aceste persoane ar trebui să fie diferite. Arată că a semnat Rechizitoriul ca şi tutore şi în acelaşi timp este şi prim-procuror şi susţine că nu există expres prevăzut că ar trebui să fie două persoane diferite. Cu privire la încălcarea normelor de procedură întreabă care ar fi vătămarea.

Avocatul părţii vătămate arată că prim-procurorul poate fi şi îndrumătorul procurorului stagiar, şi susţine cu privire la expresia „mai mult” in sensul că prim-procurorul verifică legalitatea si temeinicia, aceasta înseamnă mai mult, nu invers.

Avocatul inculpatului dă citire adresei prin care prim-procurorul Popa înaintează plângerea unei persoane, astfel că se pronunţă Gavra Viorel. Cu privire la vătămare arată că este evident că interesele şi drepturile inculpatului au fost vătămate atâta timp cât se încalcă dispoziţiile legale că prim-procurorul verifică sub aspectul legalităţii şi temeiniciei pentru că este  normal că niciodată prim-procurorul care a semnat Rechizitoriul nu şi l-ar fi infirmat pentru că poartă propria sa semnătură, dar ar fi existat posibilitatea ca, dacă ar fi fost înaintat cf. art. 264 C.p.p., rechizitoriul să nu fi fost confirmat, ci să fi fost infirmat.

Avocatul părţii vătămate face referire la dreptul la un proces echitabil şi la termenul rezonabil şi susţine că după 6 ani se spune că nu a semnat unul mai sus sau mai jos. Arată că nu există vătămare.

Instanţa aduce la cunoştinţa celor prezenţi că va analiza, inclusiv când a susţinut d-na procuror examenul de capacitate, pentru că se consideră sesizată la data înregistrării la secretariatul parchetului.

Instanţa arată că trebuie să verifice toate aspectele invocate la termenul de astăzi şi indică avocaţilor să urmărească soluţia de la condică, căci dacă e cazul de restituire va decide în consecinţă, iar dacă nu următorul termen de judecată nu va fi mai târziu de data de 24.06.2010 în vederea audierii părţilor.

 

INSTANŢA

 

Referitor la excepţiile invocate astăzi se constată că se contestă de către avocatul inculpatului actul de sesizare al instanţei, invocându-se necompetenţa organului care l-a întocmit, respectiv trimis instanţei. În cauză Rechizitoriul a fost întocmit de către un procuror stagiar, a fost contrasemnat potrivit art. 23 alin. 3 din Legea 303/2004 de către un procuror coordonator care este totodată şi prim-procurorul parchetului, şi a  fost verificat pentru legalitate şi temeinicie potrivit art. 264 alin. 3 C.p.p. tot de către prim-procurorul parchetului, care l-a înaintat instanţei.

Faptul că cel care a verificat Rechizitoriul este acelaşi procuror cu cel care  a contrasemnat soluţia procurorului stagiar nu constituie o incompatibilitate şi nu afectează legalitatea actului de sesizare. Prima atribuţie este una administrativă care vizează activitatea de stagiar a procurorului ce trebuie îndrumată de către un procuror ce se bucură de stabilitate, pe când cea de a doua este o atribuţie judiciară ce vizează actele  îndeplinite de către procurorul din subordine. Astfel:

- atât timp cât procurorul este independent în soluţiile dispuse, după cum prevede art. 64 alin. 2 din Legea 304/2004 (care nu face distincţie între procurorul stagiar şi cel definitiv), contrasemnarea de către procurorul coordonator a soluţiilor dispuse de procurorul stagiar nu poate viza însăşi soluţia pronunţată, adică legalitatea şi temeinicia acesteia;

- potrivit art. 62 din Legea 304/2004 procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, dispoziţiile procurorului ierarhic superior fiind obligatorii pentru procurorii din subordine potrivit art. 64 alin. 1 din Legea 304/2004. Or, tocmai în virtutea acestui principiu actele unui procuror pot fi verificate de către procurorul ierarhic superior ce are atribuţia de supraveghere a activităţii de urmărire penală desfăşurată de procurorul din subordine potrivit art. 216 şi urm. C.p.p. putând în concret să infirme Rechizitoriul întocmit de acesta din urmă aşa cum îi permite art. 264 alin. 3 C.p.p. şi art. 64 alin. 3 din Legea 304/2004.

În consecinţă, sesizarea instanţei în prezentul dosar s-a făcut în condiţii legale.

 

DISPUNE

 

Respinge excepţiile invocate de avocatul inculpatului cu privire la legalitatea întocmirii Rechizitoriului şi competenţa organului care a înaintat acest Rechizitoriu instanţei.

Amână judecarea cauzei şi acordă termen la data de 24.06.2010, ora 09.00, sala 1, pentru când părţile vor fi citate

Dată în şedinţă publică azi, 20.05.2010.

 

PREŞEDINTE                                               GREFIER

CRISTI DANILEŢ                                                LIVIA POPA


Red./Dact. L.P.

1ex./ 21.05.2010