Formele legale de coruptie penala sunt cele reglementate in Codul penal si Legea 78/2000. Datorita definitiei mai mult de natura etica decat legala pe care o cunoaste coruptia (abuzul de putere in interes privat), exista mai multe forme de coruptie ce se pot intalni in orice domeniu, dar si in procesul de luare a deciziilor judiciare, administrativ-judiciare sau pur administrative:
- darea-luarea de mita: implica doua elemente, cel care promite sau da un bun sau alt folos si cel care il solicita sau primeste pentru indeplinirea licita sau ilicita a unui act care intra in atributiile de serviciu, neavand importanta cui apartine initativa actului de corupere;
- traficul de influenta: folos procurat celui care face promisiunea ca va interveni pe langa un agent public pentru a indeplini sau nu un act ce intra in competenta sa;
- primirea de cadouri: implica primirea unor foloase in timpul exercitarii atributiilor, fara un scop neaparat de deturnare a modului de solutionare a dosarului, dar care poate favoriza crearea unor legaturi neetice;
- ungerea sistemului`[[1]]: foloase date agentilor oficiali pentru a grabi desfasurarea legala a unei proceduri sau pentru ca nu cumva partea adversa sa intervina mai inainte;
- frauda: falsificare de date – fals intelectual, fals in inscrisuri, favorizarea infractorului;
- santajul: obtinere de foloase prin presiuni sau forta – se poate ameninta cetateanul cu uzul armei, aplicarea unor sanctiuni administrative sau demararea unui dosar penal daca nu adopta o anumita conduita (se tolereaza astfel de catre organele de urmarire penala a actelor de trafic de droguri, trafic de persoane, prostitutie);
- favoritism sub foma de copinage (lb.fr), cronyism (lb.en): ajutor dat celor apropiati - prieteni, asociati - pentru numire in anumite posturi pe criterii ce tin de relatii de amicitie si nu de competenta: numirile in posturi ce se ocupa fara examen sau unde probele orale sunt decisive (transferul judecatorilor la alte instante, numirea procurorilor la DNA sau DIICOT, promovarea judecatorilor la Inalta Curte, numirea inspectorilor judiciari la CSM, numirea primului-grefier la instante) sunt cele mai vulnerabile;
- favoritism sub forma nepotismului: facilitarea angajarii in sistem a sotului sau rudelor, in conditii ilegale;
- delapidare: deturnarea fondurilor publice; cel care este conducator de institutie si are calitatea de ordonator de credite deschide proces institutiei pe care o gestioneaza pentru plata unor despagubiri si castiga;
- folosirea informatiilor confidentiale pentru sine sau prieteni: de exemplu, un executor judecatoresc cumpara printr-un intermediar imobilul scos la licitatie pe care il atribuie acestuia la un pret mic;
- comision reciproc (kickbacks): o persoana face un favor ilegal unei alte persoane, iar aceasta din urma procedeaza si ea la fel, ilegal, in favoarea primei persoane; de ex, o persoana este promovata de conducatorul instituttiei pe un anumit post ca sa faciliteze acestuia sustragerea anumitor bunuri prin internediul sau.
[[1]] „„dessous de table` (fr) - Clasificare in La Corruption : Problématique et Solutions - Claude Jamati, WBI (Atelier Régional sur la Réforme du Secteur de l’Eau et de l’Assainissement en Afrique Francophone).