Ultimele articole

Pe data de 11 noiembrie 2025 a avut loc la Parlament o dezbatere cu specialiștii despre posibila reducere a vârstei răspunderii penale pentru minori de la 14 la 13 ani. Prin intermediul asociației VeDem Just m-am opus unei astfel de inițiative și, mai mult, am solicitat eliminarea pragului legal care există în prezent în lege. Reducerea vârstei răspunderii penale la 13 ani ar însemna o nouă încercare a legiuitorului de a substitui judecata concretă a psihologului și a judecătorului cu o ficțiune legală, în domenii care țin, de fapt, de conștiință, morală și dezvoltare umană.

Un judecător fără conștiință morală (care invocă în apărarea sa „legea e lege”) devine complice la nedreptate legalizată. De aceea, reabilitarea dimensiunii etice a magistraturii nu este un moft filosofic, ci o condiție de supraviețuire a statului de drept însuși.

În 2045, justiția din țara noastră este complet automatizată în cadrul ecosistemului AI-Justice Romania. Un magistrat de generație veche primește un grup de liceeni la Ziua Porților Deschise și le arată cum funcționează procesele algoritmice. În paralel, aplică o pedeapsă într-un caz de omor, alta decât cea sugerată de AI. El conduce tinerii în muzeul instanței, unde le explică cum era justiția în urmă cu decenii. Personajul principal este simbolul rezistenței pentru ca justiția nu să fie, ci să rămână umană.

Există un pattern al exploziilor de blocuri care au loc în România. L-am sesizat de când am judecat un astfel de caz. Din păcate, dramele se repetă constant.

Există o confuzie care se face în România cu privire la semnificaţia datei de 5 octombrie. De aceea, voi face o retrospectivă relevantă.

Am făcut o inventariere a infracțiunilor din Codul penal și din legile speciale care sunt urmăribile la plângerea prealabilă sau care sunt pretabile la împăcare. Pentru toate acestea e posibilă medierea cu efect de încetare a procesului penal.

Manualul de educație juridică, actualizat

CCR a motivat azi de ce a fost respinsă definitiv candidatului lui Călin Georgescu la Președinția țării. Sunt mari probleme de argumentare.

Având în vedere declarațiile lui Georgescu cu privire la pretențiile României asupra unor teritorii aflate azi în Ucraina, aduc argumentele pentru care CCR nu îi va permite să candideze la Președinția României.

Comisia de la Veneția a publicat azi un aviz cu privire la reluarea alegerilor. Ea nu produce niciun efect în privința deciziei CCR din 6 decembrie 2024 prin care s-a decis reluarea alegerilor prezidențiale din România. Pe baza standardelor internaționale, voi evidenția multiplele probleme privind situația juridică în care am ajuns.