[]
][/caption] Pe 20-22 oct 2008 am paticipat la Chisinau, invitat de catre Fundatia Soros, la o dezbatere dintre reprezentanti ai ong-urilor romanesti si cele moldovenesti. Eu am vorbit despre independenta justitiei si reforma din ultimii ani din Romania. Cu aceasta ocazie, am luat legatura cu un fost coleg de la Facultatea din Iasi, Radu Turcanu, acum judecator in Chisinau, caruia i-am facut o vizita la Judecatorie. Iata cateva constatari:
Chisinaul este impartit in 5 sectoare. Ele insa nu poarta numere ca in Bucuresti, ci nume: judecatoria vizitata de mine se numeste, potrivit sectorului, Judecatoria Botanica. Sistemul judiciar din Moldova cuprinde judecatorii de raion (respectiv de sector), 5 curti de apel si Curtea Suprema de Justitie.
Magistrati sunt numai judecatorii. Instantele sunt conduse in urma unui concurs de un presedinte si un vice, cu mandate de 4 ani, reinnoibile maxim o data. Exista cate o procuratura pe langa fiecare instanta; pentru militari exista o procuratura si o instant militara; in domeniul infractiunilor comise in sau cu ajutorul mijloacelor de transport, exista o procuratura a transporturilor. Ajunge judecator cine are varsta minima de 30 ani si experienta juridica de 5 ani. Un judecator nu poate fi sanctionat administrativ de catre organele de politie.
Completele de judecata sunt alcatuite in prima instanta dintr-un singur judecator; pentru anumite cause penale (infractiuni sanctionabile cu inchisoare de 25 ani sau detentiune pe viata), completul este alcatuit din 3 judecatori. In apel sunt 3 judecatori. In recurs sunt 3 sau 5 judecatori.
La Judecatoria Botanica activeaza 14 judecatori, numarul fiind prevazut prin lege. Fiecare judecator este competent teritorial pentru anumite strazi ale Chisinaului; aceasta repartizare se schimba in fiecare an.
Instanta nu are niciun fel de paznic. Programul instantei este intre 9 si 17; pauza de masa este intre 13 si 14. Inregistrarea actiunilor se face potrivit competentei teritoriale de catre fiecare judecator, care are stabilita in acest sens o ora in fiecare dimineata si o ora dupa amiaza. La intrarea in sediul instantei este un afisier unde apare lista dosarelor care revin fiecarul judecator ce are fixate procese in acea zi. Colegul meu are in ziua mea de vizita 18 dosare fixate, din jumatate in jumatate de ora. Un altul are doar 5. Fiecare isi manageriaza singur incarcatura. Colegul imi arata o statistica, care li se aduce lunar la cunostinta: are pe 8 luni din acest an instrumentate 526 de cauze, in medie 66 pe luna. De regula, fiecare judecator are procesele in fiecare zi, ceea ce inseamna ca multi lucreaza si in afara orelor de program pentru redactare. Judecatorii penalisti care lucreaza sambata si duminica beneficiaza de compensare cu zile libere in cursul saptamanii.
Instanta are o cancelarie, un fel de registratura, loc de unde se iau certificatele si unde se pastreaza dosarele in curs. FIecare instanta are contabilitate; finantarea se asigura de la Ministerul Justitiei. Exista un birou de traducatori, pentru limbile rusa-romana. Mai exista o camera mare, un fel de sala de consiliu, unde se tine volanta - adunarea judecatorilor si grefierilor.
Nu exista judecatori specializati: judecatorul solutioneaza cauze civile, penale, de contencios administrativ si desfasoara si activitate de judecator de instructie (pentru luarea masurilor privative sau restrictive de libertate, precum si a autorizarii masurilor precum confiscare, interceptare, perchezitie). Din 2005 exista Institut de Pregatire a Magistratilor. Prin lege, fiecare este obligat sa aiba anual 40 ore de formare continua.
In 2003 a avut loc o reforma puternica, cand au fost adoptate noi coduri: civil, procedura civila, penal, procedura penala, muncii. Codul familiei dateaza din 2000. Exista un cod de executare in materie civila si penala, din 2005. Doar Codul cu privire la contraventiile administrative e din secolul trecut: in principiu se aplica procedura civila, dar in privinta prezumtiei de nevinovatiei se aplica procedura penala; pentru contraventiile simple, sanctiunea o aplica organul constatator, insa pentru altele (accidente rutiere, prostitutie) organul constatator trimite materialul (procesul verbal de constatare, declaratia partii) la judecator care aplica sanctiunea; in anumite situatii prezenta partii este obligatorie si daca nu se prezinta dupa citare, poate fi arestata. Contraventia se executa prin Oficiul de executari al instantei, care face adresa pentru executare voluntara; daca partea refuza, se apeleaza la executor, daca nu plateste, amenda se transforma in inchisoare.
Procedura se desfasoara in limba romana. Ma rog, moldoveneasca: victima este patimas, autorul este banuit, procurorul este acuzator de stat, interpretarea legii este talmacire, doctorul in drept este doctor habilitat in drept, cererile partilor se numesc demersuri, antepronuntarea este expunere, locuinta fara baie este odaie, competenta teritoriala este dislocare, minorul este insotit de taticu si mamica. In penal, partea acuzatoare este reprezentata de procuror, partea vatamata si partea civila; victima care nu intelege sa participe la procedura are totusi drepturi (de a fi informata cu privire la derularea procedului, de a primi compensatii etc); partea apararii este constituita din banuit (calitate detinuta pana la invinuire), invinuit, inculpat (calitate din momentul trimiterii in judecata), aparator si partea responsabila civilmente. In cauzele cu minori, este prezent in fata judecatorului si un pedagog, angajat al instantei. In biroul judecatorului, procurorul si avocatul incupatului stau la aceeasi masa.
]birou jude MoldNu exista sala de judecata. Birourile judecatorilor sunt amenajate ca si sali de dezbateri: dincolo de usa din holul circulat de parti se afla antecamera grefierei, care nu poarta roba si are statut de functionar; in biroul ei este un seif. Din biroul ei se intra in biroul judecatorului, dotata cu computer, steag, si unde se afla o bancuta pentru public/parti si o masa pentru avocati si procuror. Accesul persoanelor este permis in biroul judecatorului numai in timpul desfasurarii dezbaterilor – astfel, sedinta este publica. Roba judecatorului este ca si la noi, neagra; la curtea suprema are culoarea rosie.
]Cum se desfasoara sedinta de judecata? La ora fixata, partea bate la usa. Judecatorul isi ia roba. Intra partea, se aseaza pe banca. Judecatorul saluta si declara deschisa sedinta de judecata, prezinta component completului si legitimeaza partile. Cand partile vorbesc, judecatorul le atrage atentia sa stea in picioare pentru onorarea instantei. Intr-o speta citatia s-a intors pentru ca paratul s-a mutat; reclamantul se obliga sa gaseasca noua adresa si sa il citeze cu confirmare de primire, scop in care dupa sedinta va primi un formular de la judecator pe care il va stampila la cancelarie si il va pune el insusi la posta. Daca dosarul se amana, partile prezente semneaza pe incehierea de sedinta intocmita pe loc ca ia termen in cunostinta. Judecatorul declara inchisa sedinta de judecata. Cand vin urmatoarele parti, totul se reia: se declara deschisa sedinta, se arata component completului, se face procedura, se declara inchisa sedinta. Judecatorii sunt foarte atenti la amanari, dand termene scurte, de pe o zi pe alta in penal in cauze urgent, sau de la o saptamana la alta.
In biblioteca judecatorului remarc:
- Culegere de hotarari explicative: judecatorul nu este legat de solutia data intr-o cauza similara a lui sau a altei instante, insa in aplicarea legii judecatorii isi formeaza convingerea si in urma hotararilor explicative ale Plenului CSJ. Astfel, la CSJ functioneaza o directive specializata care studiaza practica neunitara, care apeleaza la un consiliu stiintific alcatuit din cercetatori (savanti) si practicieni. Plenul va da o hotarare explicative, un fel de recurs in interesul legii, care are numai character de recomandare;
- Manualul judecatorului in examinarea pricinilor civile: este un fel de ghid al judecatorului care cuprinde urmatoarele capitol: organizarea lucrului de catre judecator, procedurile in prima instant si in caile de atac, particularitati in anumite pricini – stabilirea competentei, procedura cu elemente de extraneitate, re recunoastere a hotararilor straine, precedentul judiciar si practica CEDO, litigii de munca, de familie, de proprietate, funciare, fiscal, de apararea onoarei sau reputatiei, prejudiciu moral, persoana juridical, executarea hotararilor, proprietate intelectuala, contractual de vanzare-cumparare, indexarea sumelor adjudicate, statutul refugiatilor, protective sociala, litigii eoclogice, litigii ce tin de prestarea serviciilor juridice. Pentru fiecare din aceste categorii ghidul cuprinde o sistematizare a materiei, un fel de esential al problematicii abordate, cu indicarea probelor ce trebuie administrate in fiecare tip de cauza si a articolelor de lege aplicabile.