]Azi CSM a adoptat Strategia de întărire a integrităţii în justiţie şi Planul de acţiuni aferent.
Acestea sunt documente pentru conceperea cărora au fost demarate activităţi de către CSM în luna martie anul acesta. Ele au fost alcătuite în cadrul Comisiei nr. 4 - Transparenţă şi Integritate pe care o coordonez. Pentru aceasta, au fost folosite cele mai răspândite standarde internaţionale în materie (obligatoriu de implementat ca urmare a prezenţei României în cadrul ONU şi CoE, respectiv ca urmare a apartenenţei CSM la Reţeaua Europeană a Consiliilor Judiciare), au fost luate în considerare observaţiile MJ, DNA şi ICCJ, precum şi a mai multor instanţe şi parchete care au răspuns iniţiativei. S-au organizat întâlniri şi cu reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale, dar interesul lor, spre surprinderea mea, a fost unul scăzut. Oarecum surprins am fost şi de faptul că votul în CSM pe aceste documente nu a fost unul în unanimitate, dar m-am obişnuit deja ca iniţiativele cu adevărat de substanţă şi reformatoare să nu convingă imediat, însă să capete valoare în timp.
Sigur, vorbim de o Strategie prin care CSM îşi exprimă voinţa de a face ceva. Vorbim de un Plan prin care CSM îşi propune măsuri pe care să le ia în următoarele săptămâni, luni şi ani. Încă nu putem vorbi de rezultate cuantificabile şi nu putem promite rezultate vizibile imediat.
Important este altceva, şi asta trebuie subliniat. Sistemul a evoluat foarte mult în ultimii ani, sub aspectul deschiderii către critică din exterior şi al recunoaşterii tarelor sale. Astfel, dacă în urmă cu câţiva ani cuvinte şi expresii precum integritate, conflict de interese, corupţie judiciară erau mai degraba tabu, daca acum trei ani cine spunea ca e corupţie în sistem era el însuşi cercetat pentru afectarea reputaţiei colegilor, daca în urmă cu un an o petiţie internă pentru integritate şi demnitate era asumată de numai 6,5% dntre magistraţi, astăzi avem un document programatic, elaborat de cel mai înalt for reprezentativ al justiţiei.
Şi este un document capital, pentru că pentru prima dată în istoria noastră justiţia îşi asumă public că există probleme de integritate atât la nivel de sistem cât şi la nivel individual, şi îşi propune acţiuni concrete pentru creşterea transparenţei sistemului şi accesibilităţii justiţiei, respectiv pentru eliminarea corupţiei, întărirea managementului şi formarea unei culturi a integrităţii. Scopul final este asigurarea onestităţii judecătorilor, procurorilor şi personalului de specialitate din instanţe şi parchete, şi creşterea încrederii în justiţie - coloană vertebrală a democraţiei.
Sistemul judiciar este deja matur şi, iată, acum vorbeşte despre responsabilitate. Semnalul pe care îl dăm este următorul: avem probleme şi suntem în stare să ni le rezolvăm, fără a fi nevoie ca politicul obiectiv-politic-imediat-acaparati-justitia măsuri legislative pentru preluarea controlului asupra sistemului; cazurile de incorectitudine sunt punctale şi este nedrept ca imaginea negativă să fie extinsă la întreg sistemul, afectând în mod nemeritat majoritatea judecătorilor şi procurorilor, care sunt extrem de corecţi şi îşi îndeplinesc cu vocaţie nobila profesie de magistrat.
Strategia de întărire a integrităţii în justiţie, 2011-2016**Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei de întărire a integrităţii în justiţie, 2011-2016**
ANTERIOR :