Magistratii: interdictii, incompatibilitati, sanctiuni

Cel care exercită funcţia de judecător sau procuror nu poate exercita nicio altă funcţie publică sau privată, dar poate exercita o funcţie didactică în învăţământul superior sau poate să fie formator în cadrul INM sau SNG. Sesizat cu unele cazuri concrete, CSM a stabilit care sunt alte funcţii sau activităţi compatibile sau nu cu funcţia de magistrat: judecătorii, pro­cu­rorii, grefierii şi personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor pot participa ca experţi în cadrul programelor cu finanţare externă pentru justiţie (Plen, Hotărârea nr. 261/2008); judecătorii şi procurorii, care au calitatea de cadru didactic, pot ocupa numai funcţii de execuţie în structurile unei facultăţi sau universităţi, precum şi în struc­turile unei instituţii de cercetare în domeniu juridic (Plen, Hotărârea nr. 821/2008); funcţia de judecător sau procuror este compatibilă cu funcţia de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român (Prin Hotărârea nr. 316/2010); există incompatibilitate între funcţia de judecător în România și funcția de consilier juridic în cadrul Serviciului Juridic al Comisiei Europene (Plenul, Hotărârea nr. 532/2011); funcţia de judecător sau procuror nu este incompatibilă cu participarea magistraţilor la birourile electorale (Plenul, Hotărârea nr. 318/2012); magistrații pot face parte din asociații fără scop patrimonial care sunt înregistrate legal, inclusiv masonice și sunt obligați să completeze declarația de interese cu privire la această calitate, dar nu poate face parte din asociații secrete (Plenu, Hotărârea nr. 886/2013); participarea în cadrul unor proiecte de burse doctorale, în calitate de doctorand, nu este incompatibilă cu statutul de magistrat (Plenul, Hotărârea nr. 629/2014); magistrații pot avea calitatea de experți pentru pregătirea unor studenți în proiecte cofinanțate de Fondul Social European în favoarea institutului Notarial Român (Plenul, Hotărârea nr. 1434/2014); un judecător din România a fost sancționat pentru că în timp ce se afla în concediu fără plată a exercitat funcția de judecător în cadrul misiunii EULEX Kosovo în regim contractual (secția pentru judecători în materie disciplinară, Hotărârea nr. 3J/2015); funcţia de jude­cător/procuror nu este incompatibilă cu participarea magistratului în cali­tate de sportiv la antrenamentele organizate de club sau federaţie; funcţia de judecător/procuror nu este incompatibilă cu calitatea de instructor sportiv neremunerat; funcţia de judecător/procuror este incompatibilă cu cea de membru în comisii de examinare pentru acordarea de grade tehnice sportive, doar în condiţiile în care activitatea desfăşurată în această calitate este remunerată; funcţia de judecător/procuror este incom­patibilă cu cea de arbitru la competiţii sportive, doar în condiţiile în care activitatea desfăşurată în această calitate este remunerată (Plenul, Hotărârea nr. 440/2015); apoi, s-a precizat că noţiunea de „remuneraţie” menţionată în cuprinsul Hotărârii nr. 440/2015 include orice avantaje de natură materială, inclusiv cheltuieli de cazare, masă, cheltuieli de transport pentru deplasări la competiţii interne/internaţionale şi diurnă (prin Plenul, Hotă­rârea nr. 82/2016); nu există incompatibilitate între funcţia de magistrat și calitatea de manager de proiect în cadrul unei universități (Plenul, Hotărârea nr. 696/2015); funcția de judecător este incompatibilă cu funcţia de membru în comitetul de conducere al unei Biserici Creștine Baptiste (Plenul, Hotărârea nr. 697/2015); un magistrat, în calitate de mirean, nu poate fi membru în adunarea eparhială a unei eparhii (Plenul, Hotărârea nr. 698/2015), există incompatibilitate între funcţia de judecător și calitatea de executor testamentar remunerat (Plenul, Hotărârea nr. 788/2015); că există incompatibilitate între funcţia de magistrat și cea de asociat sau acționar la societăți civile, societăți comerciale, bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, inclusiv în situația în care aceste funcții au fost dobândite prin moștenire (Plenul, Hotărârea nr. 845/2015); judecătorii şi procurorii pot fi membri în cadrul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (Plenul, Hotă­rârea nr. 1053/2015); funcția de judecător este compatibilă cu calitatea de membru în cadrul Grupului de experți privind politica Uniunii Europene în materie penală (Plenul, Hotărârea nr. 1184/2015); Plenul CSM a decis cu valoare de principiu că judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare numai din cadrul sistemului judiciar (Plenul, Hotărârea nr. 1185/2015); un judecător poate fi consultant în cadrul unui proiect european pentru dezvoltarea sistemului de justiţie din Republica Moldova (Plenul, Hotărârea nr. 1022/2015); funcţia de judecător sau procuror nu este compatibilă cu cea de preşedinte al comitetului de părinţi al unei unităţi de învăţământ (Plenul, Hotărârea nr. 1200/2015); între funcţia de judecător sau procuror şi calitatea de executor judecătoresc suspendat din funcţie nu există incompatibilitate (Plenul, Hotărârea nr. 1365/2015); nu este incompatibilă cu statutul de magistrat participarea la studii universitare master, inclusiv beneficiul unei burse de studii în această perioadă (Plenul, Hotărârea nr. 1379/2015); magistrații pot investi în fondurile deschise de investiții reglementate de Legea nr. 297/2004 (Plenul, Hotărârea nr. 397/2016); funcţia de procuror este compatibilă cu calitatea de lider în cadrul unui proiect finanțat de Comisia Europeană (Plenul, Hotărârea nr. 156/2016). Judecătorilor şi procurorilor le este interzis: să desfăşoare acti­vi­tăţi comerciale[1], direct sau prin persoane interpuse; să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de condu­cere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comer­ciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome (prin excepţie, pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă); să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. Magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici să desfăşoare sau să participe la activităţi cu caracter politic, dar pot fi detaşaţi în funcţii administrative sau chiar politice din alte instituţii, cu excepţia celei de ministru[2]. Ei sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifes­tarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. Ei nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de către avocat. Magistrații formatori la INM și SNG nu pot face meditații. Magistratul trebuie să publice date despre averea sa şi a membrilor familiei cu care locuiește. De asemenea, trebuie să declare public eventualele interese (de exemplu, din ce organizaţii face parte). Trebuie să declare dacă soţul, rudele sau afinii până la gradul al IV‑lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau de cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora. În fine, el este ținut să arate dacă a fost ori nu agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică (caz în care poate fi magistrat, dar nu poate ocupa o funcţie de conducere în sistem), și trebuie să declare că nu este lucrător operativ, informator ori colaborator al actualelor servicii de informaţii. Toate activităţile specifice funcţiei judiciare trebuie îndeplinite în anumite termene strict prevăzute de lege. Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al votu­rilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei. Activitatea magistraţilor este deseori în atenția publicului şi presei[3]. Aceasta impune o grijă deosebită pentru modul de relaţio­nare dintre magistrat şi justiţiabili, dar şi pentru conduita adoptată de acesta în afara instanţei/parchetului. Datorită supraîncărcării cu dosare, timpul liber al magistratului sau cel care ar trebui alocat familiei este extrem de redus; deseori acesta trebuie să lucreze după program, uneori şi în weekend şi chiar noaptea. Bolile profesionale (de ochi, coloană, stomac, piele) se manifestă destul de timpuriu. Judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează pres­tigiul justiţiei. Investigaţiile disciplinare sunt făcute de Inspecţia Judiciară, iar sancţiunile care pot fi aplicate de secțiile de disciplină ale CSM pot merge de la avertisment până la înlăturarea din profesie[4]. Implicarea unui magistrat în comiterea unei infracțiuni atrage, de regulă, eliberarea din funcție: în caz de condamnare sau de amâ­narea aplicării pedepsei pentru orice infracțiune, cu excepția celei de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (2)‑(4) C.pen. când CSM apreciază că infracțiunea nu aduce atingere pres­ti­giului profesiei; la fel, magistratul este eliberat din funcție chiar în caz de renunțare la urmărirea penală sau de renunțare la aplicarea pedepsei, dacă CSM decide că menținerea în funcție nu este posibilă deoarece fapta comisă aduce atingere prestigiului profesiei. [1] În data de 26 iunie 2008, Plenul CSM a stabilit că funcţia de jude­cător, respectiv procuror este incompatibilă cu cea de investitor la bursă (pct. 33 al ordinii de zi). [2] Prin Hotărârea nr. 654/2012, Secţia pentru judecători a CSM a decis că un judecător nu poate fi detaşat în Ministerul Justiţiei pentru a fi numit ministru al justiţiei. [3] Prin Hotărârea nr. 482/2012, Plenul CSM a aprobat Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, respectiv Manualul pentru purtătorii de cuvânt şi structurile de informare publică şi relaţii cu mass-media. Ghidul a fost modificat şi completat în mod esenţial prin Hotărârea CSM nr. 573/2014. [4] Jurisprudența disciplinară a secției de judecători, respectiv de procurori din cadrul CSM este disponibilă pe site-ul (http://integritate.ifep.ro/Jurisprudenta.html).