csm.gif]Conform art 133 alin 4 din Constitutie „Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Art. 51 (1) din legea 317/2004 a CSM modificata in 2005 prevede ca „Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii”.
Legea in forma initiala din 2004 nu prevedea o asemenea interdictie, lasand deschisa posibilitatea membrilor CSM de a recandida. Cum modificarea a intervenit in 2005, o parte din actualii membri ai CSM sustin ca aceasta nu i-ar viza, caci altfel ar aduce o modificare neconstitutionala a statutului lor. Prin urmare, se pune intrebarea daca aceasta interdictie introdusa in 2005 priveste si membrii actualului CSM si atunci ea se aplica la alegerile din toamna lui 2010, sau priveste doar membrii viitorului CSM si atunci se va aplica doar incepand cu alegerile din 2016.
Opinia mea este ferma in sensul ca mandatul de membru CSM (si voi analiza acum numai mandatul membrilor cu activitate permanenta) nu este reinnoibil si invoc urmatoarele argumente:
1. Constitutia permite modificarea regimului juridic al mandatului membrilor CSM
Curtea Constitutionala a statuat ca "(...) legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice, insa poate modifica regimul juridic al dreptului anterior. (...) Acesta este un aspect care nu priveste existenta dreptului, ci regimul sau juridic." (Decizia Curtii Constitutionale nr.3 din 2 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.95 din 17 mai 1993; Decizia Curtii Constitutionale nr.5 din 23 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.129 din 17 iunie 1993). In consecinta "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze pentru perioada ulterioara intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare." (Decizia Curtii Constitutionale nr.294 din 6 iulie 2004, publicata in Monitorul Oficial nr.887 din 29 septembrie 2004).
2. Cine poate candida pentru CSM
a. Poate candida cel ce este de la instanta/parchet
Atat legea cat si regulamentul folosesc o sintagma pentru a desemna apartenenta candidatului: acesta trebuie sa fie de la instanta/parchetul unde se desfasoara procesul electoral.
Astfel, conform art 4 din legea 317/2004 „Sectia pentru judecatori a CSM este alcatuita din: a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; b) 3 judecatori de la curtile de apel; c) 2 judecatori de la tribunale; d) 2 judecatori de la judecatorii. Iar conform art. 5 „Sectia pentru procurori a CSM este alcatuita din: a) 1 procuror de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie; b) 1 procuror de la parchetele de pe langa curtile de apel; c) 2 procurori de la parchetele de pe langa tribunale; d) 1 procuror de la parchetele de pe langa judecatorii.” Reglementarea este reluata asemanator in art 25 alin.1 din Regulament si art 16 alin 2 din lege.
Pentru noi este evident ca sintagma „de la” se refera la o apartenenta faptica a judecatorului/procurorului la instanta/parchetul respectiv. Dar daca nu este considerata suficienta, propunem sa analizam si alte reglementari:
b. Poate candida cel care are drept de vot in adunarea generala care alege
Conform art 9 alin 2 din Regulamentul privind procedura alegerilor membrilor CSM (aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr 327/2005) „In procedura de desemnare a candidatilor, judecatorii si procurorii pot candida numai in adunarea generala in care au drept de vot”. Asadar, trebuie de stabilit cine are drept de vot.
Pentru aceasta, trimitem la art. 7 alin 1 din Regulament, care prevede ca „In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM au drept de vot judecatorii si procurorii numiti in functie, precum si judecatorii stagiari si procurorii stagiari inscrisi pe lista electorala”. Deci, mai departe, trebuie de vazut cine este trecut pe lista.
In alin. 2 şi 3 al aceluiasi articol se prevede in mod explicit ca pe o lista electorala sunt trecuti „toti judecatorii si procurorii care au drept de vot in adunarea generala la categoria de instante sau parchete unde isi desfasoara activitatea”, respectiv pe lista se noteaza ”in ordine alfabetica, numele si prenumele judecatorului sau ale procurorului cu drept de vot, data nasterii, data numirii in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul unde isi desfasoara activitatea”.
Prin urmare, candidatul trebuie sa isi desfasoare activitatea in cadrul instantei/parchetului unde are dreptul sa voteze.
c. Poate candida cel care este de la instanta/parchetul unde isi desfasoara activitatea
Potrivit art. 12 alin. 1 din Regulament „Dupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor, comitetele electorale de la curtile de apel si de la parchetele de pe langa aceste instante stabilesc cate o lista de candidati pentru fiecare dintre cele 3 categorii de instante si parchete din circumscriptiile lor. Lista contine, in ordine alfabetica, numele si prenumele fiecarui candidat, data nasterii, data la care a fost numit in functia de judecator sau de procuror, functia oficiala si instanta sau parchetul la care isi desfasoara activitatea”.
Aceeasi prevedere referitoare la instanta/parchetul unde judecatorul/procurorul isi desfasoara activitatea se reia si in privinta listelor transmise de comitetele electorale locale dupa implinirea termenului de depunere a candidaturilor (art 12 alin 1 din Regulament), a buletinelor de vot din prima runda locala de alegeri (art 15 alin 2 din Regulament), a faptului ca fiecare judecator sau procuror are dreptul de a vota pentru un candidat din categoria de instante ori parchete la nivelul carora judecatorul sau procurorul isi desfasoara activitatea (art 17 alin 1 din Regulament), a mentiunilor din buletinul de vot din runda finala de alegeri (art 23 alin. 3 din Regulament ).
Pentru noi este evident ca nu poate fi vorba decat o activitate desfasurata in mod efectiv in cadrul instantei/parchetului.
d. Poate candida cel care isi exercita functia
Cu privire la „desfasurarea activitatii”, normele in vigoare mai folosesc o sintagma cu acelasi inteles „exercitarea functiei”. Astfel, art. 9 alin. 10 din Regulament prevede: „Scrisoarea de depunere a candidaturii trebuie sa cuprinda numele, prenumele, data nasterii, data la care judecatorul sau procurorul in cauza a fost numit in functie, functia oficiala detinuta de candidat si denumirea instantei sau a parchetului unde isi exercita functia”.
Mai este o reglementare care se refera la necesitatea efectivitatii fucntiei/activitatii: in art 14 alin.1 din Legea 317 se prevede ca „In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor CSM, adunarile generale sunt legal constituite in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor sau, dupa caz, al procurorilor in functie, inclusiv cei delegati sau detasati de la alte instante sau parchete”. Iar art. 7 alin 5 din Regulament mai adauga o conditie, cum ca data detasarii se refera la data la care are loc adunarea generala.
Prin urmare, numai judecatorii/procurorii care sunt efectiv in functie la instante/parchete pot vota. Sub acest aspect membrii CSM cu activitate permanenta (care nu isi desfasoara activitatea in instante/parchete) au o situatie asemanatoare cu cea a magistratilor detasati in alte institutii. Or, sub acest aspect in art 14 alin. 5 din Legea 317 se prevede: „ La alegerea membrilor CSM nu pot participa judecatorii si procurorii detasati la alte autoritati decat la instante sau parchete”.
In concluzie, poate candida judecatorul/procurorul de la instanta/parchetul unde isi desfasoara efectiv activitatea (=isi desfasoara functia), care apare pe lista electorala si care este de la instanta/parchetul unde are loc procesul electoral.
3. Indeplinesc membrii CSM aceste conditii?
Ramane de vazut daca membrii CSM - care au activitate permanenta si care provin de la anumite instante/parchete unde au fost alesi - pot fi considerati ca desfasurandu-si activitatea la acestea, deci daca pot fi considerati de la acestea.
Ei bine, raspunsul se afla in lege. Astfel, potrivit art 23 alin. 2 din legea nr. 317/2004, „Membrii CSM desfasoara activitate permanenta”, de unde rezulta in mod logic ca ei au activitate numai la CSM, deci nu isi desfasoara activitatea (si) la instanta/parchetul de unde au fost alesi. Acest lucru reiese explicit din dispozitiile alin. (3) al aceluiasi articol: „Judecatorii si procurorii alesi ca membri ai CSM isi suspenda activitatea de judecator, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecatorilor in complete de judecata, respectiv efectuarea actelor de urmarire penala de catre procurori”.
Deci, membrii cu activitate permanenta ai CSM au calitatea de judecator/procuror dar nu isi desfasoara efectiv activitatea la instante/parchete, asadar nu exercita in fapt functia de judecator sau procuror. Ei nu sunt de la o anumita instanta/parchet, ci sunt de la CSM, odata alesi ei devin reprezentativi pentru intreg sistemul. Prin urmare, nu pot aparea pe listele electorale ale unei anumite instante/parchet. Ceea ce inseamna ca nu au drept de vot. Asadar, membrii CSM cu activitate permanenta nu pot candida pentru a ocupa un nou mandat cat timp detin aceasta calitate.
A se vedea si: CSM-forever si Raspunsul CSM
ANTERIOR :