O declarație, un mesaj și o cerere pentru UE

Bruxelles, 29 nov. 2022**Cristi Danileț Sunt judecător în România de peste 20 de ani. Am fost consilier al ministrului justiției și membru în consiliul judiciar. Am scris o carte despre corupția judiciară. Am fost expert al Consiliului Europei și Uniunii Europene în Republica Moldova, Ucraina și Bosnia și Herțegovina. În prezent sunt suspendat din funcție: pentru două filmulețe pe tiktok postate în perioada pandemiei cu aspecte de viață privată CSM a decis sancționarea mea. Apelul este în derulare la Curtea Supremă. Însă, nu sunt aici să prezint viața mea profesională, ci să vorbesc despre justiția română. Îmi iubesc profesia și țara. Tocmai de aceea, cred că este de datoria mea să arăt și ce este bine, și ce este rău în România în privința justiției. Îmi amintesc că am mai fost aici: în luna martie 2019 am făcut parte dintr-un grup de 30 de magistrați care am venit la Bruxelles pentru a discuta cu cele mai reprezentative autorități ale UE despre situația din România. Eram atunci revoltați de niște modificări legislative care ar fi blocat lupta de combatere a corupției. La acea vreme, în fiecare zi de vineri magistrații erau prezenți în fața curților de justiție din multe orașe din țară, în formă de protest. Societatea civilă era de partea lor. Am spus atunci la Bruxelles că statul de drept este în pericol. Și după câteva săptămâni Parlamentul European a adoptat o rezoluție atrăgând atenția autorităților române asupra necesității de a respecta independența justiției, statul de drept și democrația. De atunci noi reforme au fost făcute, noi decizii au fost date de CCR și noi rapoarte în cadrul MCV au apărut. TRECUTULRomânia este o tânără democrație. Este o țară în care nu există o cultură a statului de drept. Doar de puțini ani vorbim de standarde europene precum separația puterilor, independența justiției, nediscriminare, libertatea de exprimare. Cu fiecare reformă făcută, indivizii vor mai multă libertate, iar statul vrea mai mult control. În timpul comunismului o persoană putea fi judecător sau procuror doar cu încuviințare de la Partidul Comunist. Așa se explică modalitatea în care justiția a fost controlată de politicieni: nu exista curte constituțională, judecătorii supremi erau numiți de Parlament, procurorii erau subordonați totul ministrului justiției și erau obligați să participe la ședințele autorităților locale și de partid. La acea vreme justiția era un instrument pentru a impune comunismul: toți oamenii să asculte de liderul suprem, nimeni să nu facă opoziție, nu exista libertatea de exprimare, iar în ultimii ani nimeni nu avea voie să treacă granița în vreo țară străină. Șefii de instituție erau extrem de puternici. Ei conduceau prin frică. În 1989 oamenii s-au revoltat împotriva regimului. Pentru că au protestat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, armata și securitatea au tras în ei și mulți au murit. Ancheta criminală cu privire la aceste evenimente nu este nici acum finalizată. În final, Ceaușescu a fost îndepărtat de la putere și împușcat de revoluționari. Începea drumul către democrație. Din păcate, toți judecătorii și procurorii din timpul comunismului au rămas în funcție. Cei care susținuseră partidul comunist au devenit brusc apărători ai drepturilor omului. S-a încercat o lustrație a lor, dar CCR a spus acum 10 ani că este prea târziu. Singurul lucru care s-a reușit a fost ca fiecare judecător și procuror să fie obligat să declare dacă a fost sau nu colaborator al fostei securități (fără a-și pierde actualul loc de muncă, însă) și să nu fie în prezent agent, informator sau colaborator al serviciilor de informații. În anul când s-a dat această lege au plecat din justiție 800 de magistrați. Încetul cu încetul România a fost primită în marile organizații internaționale: a devenit membru în Consiliul Europei în 1993, în NATO în anul 2004 și în UE în anul 2007. În cursul anilor, legislația s-a îmbunătățit simțitor și au venit noi generații de judecători. Eu sunt printre cei mai în vârstă magistrați. Acum am colegi care s-au născut după Revoluția din 1989. Din păcate, vechile practici nu au dispărut: frica de evaluări negative și de statistici negative face ca unii magistrați să fie mai interesați de numărul de dosare soluționate decât de calitatea hotărârilor adoptate. Ca magistrații să nu fie controlați politic, s-a inventat Consiliul Superior al Magistraturii, care a luat toate puterile de la Ministerul Justiției cu privire la cariera magistraților. Azi, CSM este responsabil de recrutarea, promovarea, transferarea și disciplinarea magistraților. Cu toate acestea, procurorii șefi de la vârful sistemului sunt numiți politic: ministrul justiției îi selectează, CSM are doar un aviz consultativ, iar Președintele statului îi numește în funcție. Deși acest sistem a fost criticat de Comisia de la Veneția în anii 2018-2019, totuși el este neschimbat. Mai mult, prin noile legi ale justiției adoptate acum o lună acești șefi numiți politic pot infirma orice soluție adoptată de orice procuror din țară. Practic, independența procurorilor nu există. Or, ei sunt parteneri în înfăptuirea actului de justiție. Așa cum sunt și avocații, parteneri ai actului de justiție. Din păcate, legislația a permis timp de mulți ani să fie primiți în Baroul judecătorii și procurorii dați afară pentru corupție și condamnați de justiția română. PREZENTULÎn prezent, 1 din 4 români este implicat într-un dosare penal sau civil. Deși avem o lege a medierii din anul 2006, ea nu funcționează. Încrederea în autorități este scăzută. Potrivit Transparency International, România este între primele trei state unde corupția este larg răspândită. Cu toate acestea, lupta împotriva corupției nu mai are succesul din urmă cu 10-15 ani. Eu chiar obișnuiesc să spun că mulți ani am avut corupție, apoi a început lupta împotriva corupției, iar acum avem lupta împotriva anti-corupției. După revocarea lui Kovesi din poziția de Procuror-șef al DNA totul pare că stagnează. După cum este și în alte țări, fiecare infracțiune trebuie descoperită și procesul finalizat într-un anumit termen. În caz de depășire a lui, cazul se închide. În anul 2014, noul Cod a redus pedepsele la majoritatea infracțiunilor; în mod corelativ, s-au redus termenele de prescripție. Două decizii recente ale CCR și ICCJ au constat o redactare deficitară a textului privind prescripția și au stabilit noi reguli în această privință. Ca urmare, 560 dosare de corupție instrumentate de DNA vor fi închise; nu vor mai putea fi recuperate 1,2 miliarde euro, prejudiciul din acele dosare. 600 de dosare de crimă organizată instrumentate de DIICOT vor fi închise și va fi imposibil de recuperat prejudiciul de peste 1 miliard euro. Vorbind de crima organizată: România este pe primul loc la trafic de persoane în Europa. Din păcate, sărăcia și lipsa educației, precum și existența unor mari rețele internaționale, dar poate chiar și o anumită incapacitate a poliției și procurorilor de a acționa, face ca numărul de copii și femei traficate să fie unul foarte mare. Dacă mai puneți că în România suntem pe primul loc la fetițe sub 15 ani care devin mămici, vă dați seama de nevoia de educație sexuală și legală. În acest timp, judecătorii și procurorii sunt investigați disciplinar: nu pentru modul cum își îndeplinesc atribuțiile profesionale, ci pentru modul în care comunică cu presa sau pe rețelele de socializare. Toți liderii implicați în organizarea protestelor judiciare din anii 2018-2019 au fost anchetați disciplinar: judecători din Cluj, Oradea, București, Craiova, procurori din Pitești și Brașov. Ba este chiar un judecător investigat pentru că a aplicat cu prioritate dreptul UE. Din păcate, în ciuda a ceea ce am învățat la facultate, CCR nu recunoaște supremația dreptului Uniunii Europene. Recente deciziii ale CCR a dus la răsturnarea unor soluții judiciare și reluarea unor dosare importante. În ultimii doi ani au fost pronunțate trei decizii de către Curtea de la Luxembourg care spun că judecătorul român poate trece peste decizia CCR care nu respectă dreptul UE, dar judecătorilor le e teamă să le respecte, pentru a nu păți la fel ca al lor coleg. Procurorii aproape că nu au ajutor de la poliția judiciară. Cei mai buni polițiști s-au pensionat acum câțiva ani din cauza amenințării cu desființarea pensiilor lor. Interesant, orice reformă a justiției se referă doar la judecători și procurori, niciuna la poliția judiciară. Or, procurorii și poliția trebuie să fie o echipă. Dar nu numai procesele penale trebuie să fie în atenția publicului și decidenților. În România, cazurile penale sunt doar 12%, în rest sunt cazuri civile. Din păcate, legislația complexă și lipsa de personal (judecători și grefieri) fac ca durata procesele civile să fie foarte mare. De exemplu, a durat opt ani pentru a se stabili că un fost prim ministru al României a plagiat în teza sa de doctorat. Apropo: recentele acuzele de plagiat au ajuns la membrii Guvernului și ai CCR. Din păcate, în România nu există o cultură a responsabilității. În loc ca cei vinovați să demisioneze, ei o fac pe victimele, atacă jurnaliștii care le descoperă ilegalitățile, își păstrează pozițiile și chiar modifică legi pentru ca cercetarea plagiatelor să nu poată fi posibilă. Cazuri de corupție judiciară nu mai există. Aceasta nu pentru că nu ar mai exista judecători, procurori, avocați sau grefieri corupți, ci pentru că nu mai există capacitatea de descoperire și cercetare a lor. Acum trei ani Parlamentul a inventat o secție specială de anchetare a magistraților. În prezent acea secție specială a fost regândită: nu mai avem una, ci 16 secții speciale, pentru fiecare regiune. Fără niciun rezultat. În trei ani nu mai există niciun dosar de corupție judiciară. VIITORULȘi totuși, unii magistrați și unii avocați încearcă ceva nou: să educe populația în domeniu legal. Mulți colegi de ai mei, inclusiv eu, mergem prin școli să explicăm copiilor nu atât drepturile, cât mai ales responsabilitățile. Să le spunem care sunt instituțiile care îi pot apăra. Să le spunem ce importante sunt legile și oamenii care le fac. Să îi încurajăm să fie activi și curajoși. De exemplu, eu și asociația pe care o reprezint, VeDem Just, am scris o carte despre educație juridică, am inventat o aplicație pentru mobil, organizăm anual concursuri de educație juridică și tabere de educație juridică pentru adolescenți. Ne interesează ca tinerii să nu repete greșelile noastre. Și alți colegi magistrați români sunt dincolo de bară: propun modificări legislative; participă la proiecte internaționale în zonă; țin legătura cu cetățenii prin social media conturi; ajută refugiații, copiii săraci, bătrânii fără adăposturi. **MESAJSunt îngrijorat pentru viitorul justiției în România. Justiția nu este doar un aparat judiciar, ci este o valoare morală. Iar independența justiției nu este un privilegiu pentru judecători și procurori, ci un drept fundamental al cetățenilor. Când presa nu este liberă și atacă magistrații în mod nefondat, când politicienii modifică legislația pentru a împiedica tragerea lor la răspundere și a prietenilor lor, când se amenință cu scăderea pensiilor sau chiar eliminarea lor, când numărul de dosare este în creștere și numărul de magistrați și de grefieri este în scădere, nimeni nu mai vrea să rămână în sistemul de justiție. Activitatea din instanțe și parchete nu trebuie să fie o corvoadă, căci noi lucrăm cu destine umane și orice greșeală poate fi fatală pentru libertatea, pentru averea sau pentru familia celor din fața noastră. De aceea mesajul meu este următorul: dat fiind trecutul nefericit al României și situația prezentă, vă cer respectuos să nu ne abandonați. Noi am fost primiți în marea familie europeană și cred că familia trebuie să se îngrijească de noi chiar și atunci când nu respectăm regulile. În România sunt mulți cetățeni onești, care muncesc din greu. Pentru ei instituțiile statului trebuie să funcționeze corect. Iar în materie de justiție și anticorupție încă mai sunt multe de făcut. Încă mai sunt reforme de înfăptuit. De aceea, asistența europeană este esențială, iar îndeplinirea standardelor minimale europene nu trebuie să fie negociabile. Eu nu sunt politician și nu pot să discut chestiuni politice. Sunt convins că soluțiile pe care le veți adopta cu privire la MCV și cu privire la Spațiul Schengen vor fi în folosul României și în folosul Uniunii Europene. Și mai știu un lucru: cetățenii români sunt cetățeni europeni și vor să trăiască mai bine. Iar pentru aceasta, Justiția este crucială. Și noi, dar și UE trebuie să aibă grijă de ea. * speech la evenimentul organizat la 29 nov. 2022, la Bruxel