Roman in SUA (9)

Ziua a 9-a: Economia Americana In cea de a noua zi am fost la un complex de magazine – Americanii stiu sa atraga oamenii cu diverse oferte de preturi sau cu crearea unui ambient cat mai placut. De exemplu, in complexul de care vorbeam, am luat masa la un restaurant – Rainforest Cafe. Situat in mijlocul complexului, restaurantul imagineaza o padure: cu copaci, cu animale agatate de liane, deasupra o bolta cereasca cu stele si din cand in candcu cate un meteorit cazand, un curcubeu intr-o parte, cu un crocodil imens miscator intr-un bazin cu aburi; la cateva minute se starneste o furtuna: luminile palpaie, animalele tipa. Toate te fac sa crezi ca iei masa intr-o jungla. Atractia din meniu este Volcano – o prajitura sub forma de vulcan, in carful careia ard artificii, si care este adusa de un ospatar care striga tare: Vooooool-caaaaaaaa-noooooooo!In magazine gasesti reguli de conduita afisate la intrare. In unele e permis sa iti scanezi singur produsele, in vederea achitarii lor. Plata se face in general cu cartea de credit sau cu file cec. In acest caz, semnatura se da cu un creion direct pe un ecran digital, nu ca la noi cand semnezi peo chitanta daca folosesti cardul de credit. Uneori, casiera iti da restul doar in bancnote, in timp ce diferenta in monede iti vine printr-un automat. Acest mod de a face afaceri imi creaza prilejul de a discuta putin despre economia americana, asa cum am perceput-o din relatarile avute cu diverse persoane stabilite aici. Viata si in special economia americana se bazeaza pe doua idei: 1. ce este rau – ai grija de el, trateaza-l; si 2. profitul – stimuleaza. Spre deosebire de Romania, unde patronatul nu stie management, aici patronul lucreaza cot la cot cu angajatii si tine ca acestia sa se comporte foarte bine cu clientii. Nimeni nu isi permite sa piarda clienti. Poate asa se explica si politetea cu care esti intampinat in magazine, desi unii romani cu care am stat de vorba m-au asigurat ca nimic nu este fals. O romanca chiar s-a aratat indignata cum de in Romania, la 6 dimineata, vanzatoarea de bilete de troleu este nervoasa ca o deranjezi, in timp ce aici cand la aceeasi ora platesti taxa de acces pe nu stiu ce autostrada si esti intampinat cu zambete si ti se ureaza o zi buna.Programul e fix, nu poti pleca in timpul programului (cum se intampla la noi, cand cea mai mare aglomeratie o gasesti pe strazi tocmai in timpul orelor de program...). Toate operatiunile sunt reglementate si totul e rutina: conceptia americanilor este ca rutina, impusa de diviziunea muncii (division of labour), duce la specializare; specializarea angajatului face sa se reduca rebuturile; lipsa rebuturilor inseaman cost de productie scazut; cheltuieli reduse duc la un pret de vanzare mai mic pe piata si la un nr. mai mare de produse; de aici, profitul mai mare al patronului. In Romania, afaceri fac doua tipuri de oameni: fostii (securisti, comunisti) si noii (de tip Becali, Columbeanu). Trebuie realizat ca afacerile presupune ideea de competitie, ceea ce exclude monopolul. E uimitor cum de in Romania, unde lumea se plange ca e saraca, foarte multi isi permit sa cumpere masini noi. Economic vorbind, globalizarea inseamna pentru americani extindere in strainatate. Asa se explica marfa americana creata in tari precum China, Taiwan, India etc unde muncitorul este platit mult mai ieftin ca in SUA. Asta inseamna insa reducerea locurilor de munca pe piata americana: numai in ultimul an, peste 200.000 oameni si-au pierdut locul de munca. De exemplu, pana de curand FORD (firma are sediul in Detroit – statul Michigan, USA) facea piese de schimb in Austria; acum au cumparat fabrica de la Craiova, Romania si platesc de patru ori mai putin pe costul de productie. Astfel de reasezari au facut ca Detroit, care era in anii `30 cel mai bogat oras din lume (in acea perioada a fost boom economic: pentru a forta vanzarea de masini, s-au astupat metro-urile si s–au demontat liniile de tramvai), sa iasa incet-incet din circuitul banilor; de altfel, statul Michigan este in declin economic. La asta a contribuit din plin activitatea sindicala. Sindicatele au devenit in ultimele decade foarte puternice in SUA: au cerut si impus pentru angajati drepturi de asigurari sociale, pensii, vacante platite de companii, nu numai pentru membri, ci si pentru familiile lor. Sindicatele au o mare influenta in deciziile de politica ale companiilor, scopul fiind prezervarea acestor drepturi. Contractul incheiat intre patronat si sindicate prevede clauze speciale de evitare a concedierilor, cea ce a dus la promovarea non-calitatii. Asa ca patronatul a gasit doua solutii: ori renegocierea contractului (ceea ce a insemnat lichidarea fabricii unde muncitorii aveau aceste drepturi si reinfiintarea alteia cu acelasi profil dar cu drepturi mai reduse), ori mutarea business-ului in alte state, unde costurile de productie sunt mult mai reduse (Orientul Indepartat, Europa SE). Toata lumea isi cumpara casa sau masina facand imprumuturi. Creditul ipotecar, de abia aparut in Romanial, este aici cel mai extins. Un credit se obtine relativ usor, platitul e insa greu. In general, nu prezinti garantie daca te muti de la un credit card la altul (sunt companii care, pentru a-si promova propriul produs, te atrag cu plata datoriilor si 6 luni scutire de comision) sau daca nu ai credit card (caci pe ei ii intereseaza sa vada ca iti platesti datoriile). Lumea nu locuieste in centru – zone preferate de cei saraci, negri si mexicani – acestia au fost adusi cu ani in urma din Sud, de pe plantatii, pentru a lucra in fabrici. Ei locuiesc in blocuri ieftine. Cei care isi permit, stau la periferii sau in suburbii. Pentru petrecut vacantele, exista un sistem de care la noi s-au auzit doar datorita escrocilor care au incercat sa pacaleasca. Astfel, contra unei sume platita anual, ai posibilitatea sa contribui la achizitionarea, impreuna cu alte familii, a unei locuinte intr-o anumita localitate din SUA sau din strainatate. In fiecare an, pentru o anumita perioada, poti merge si locui acolo, sau intr-o alta locuinta din acea retea, achizitionata de compania respectiva in orice alt colt al lumii. Dr.sociale Vacata e scurta: 2 saptamani pe an. Cine prinde la negocieri 3 saptamani, e fericit. Concediul de maternitate este de 6 saptamani, neplatit; pacienta sta singura in salon dupa nastere, cu tv si buton de chemat urgent asistanta; o sarcina este un eveniment pentru intreaga familie - de aceea se si foloseste expresia `We are pregnant, cu referire si la tatic, si la mamica. Am povestit cum la noi medicul ce asista la nastere adreseaza anumite epitete viitoarei mamici, in cadrul expresieiImpinge, vaco! Ti-a placut cand te-ai f...t, acum te doare, nu?!- un astfel de caz in SUA ar atrage a doua zi pierderea dreptului de a practica. Nu exista spitalede stat.Daca te imbolnavesti, e clasiculanunti telefonic ca esti bolnav`, cum vedem in filme. Patronul prefera sa nu vii la serviciu daca esti bolnav, decat sa vii, sa imbolnavesti si alti colegi si apoi sa lipseasca mai multi sau productivitatea sa scada. Pensia de stat (social security) va disparea in 40 ani. Unii sunt ingijorati ca nu va mai fi din ce sa se plateasca pensie dupa acea perioada. Multi americani iau vitamine si sedative. Se pune mare accent pe reciclare: separat de gonoiul menajer, se colecteaza sticla, placticul, metalul si hartia.Asta ma duce cu gandul la situatia de la noi: nu de mult am cautat un centru de colectare in Cluj-Napoca, unde sa predau cateva kilograme bune de hartie adunata de-a lungul ultimilor doi ani: nu exista asa ceva! Orice persoana care locuieste in SUA se legitimeaza cu carnetul de conducere – driving license.* Cei care nu au, poseda un fel de ID Card asemanator cu carnetulde conducere. Nu exista buletin/carte de identitate, ca la noi. Cine are bani, are de toate. In Romania am fost tare mirati de tam-tamul creat in jurul lui Paris Hilton care a avut de stat in inchisoare 3 saptamani, si ala in regim preferential. Ei bine, mi s-a relatat de un caz in care unei vedete i s-a dat o santiune de 80 minute de inchisoare!!! Inca ceva ce mi-a placut: autostrazile in SUA sunt paralele si perpendiculare. Cele de la nord la sud au denumiri in cifre impare, cele de la este la vest in cifre pare. De ex, autostrada 1 este cea paralela cu Costa de Vest si porneste de langa Seattle, de la granita cu Canada, si merge pana in California O anumita locatie (de ex, restaurantul X), se exprima in limbaj curent nu prin strada si nr., ca la noi, ci prin intersectia strazii a cu strada b. Sunt unele autostrazi cu cate 6-10 benzi, cum ar fi cele de la Chicago, Los Angeles, Atlanta. Spuneam anterior ca americanii au alte unitati de masurare a distantei, volumului, greutatii. Pana si notele muzica sunt altele, gama DO-SI fiind inlocuita de literele altfabetului. Prizele sunt altfel, nu cu stechere groase ca la noi, ci cu doua lamele subtiri. Curentul nu e la 220 V, ci la 110 V. Din fericire, nu circula cu masina pe stanga, ca englezii. Si nu au auzit de dilatarea sinelor de tren pe timpul caldurilor, ca la noi..