]Deci, ca sa aderam la Schengen, ne trebuie un raportu MCV pozitiv. Raportul MCV va fi pozitiv dacă România va înregistra progrese. În ce ar trebui să constea aceste progrese?
Raportul MCV din iulie 2011 arată că România trebuie să pună în practică 17 recomandări în următorul an: patru privesc reforma sistemului judiciar, trei răspunderea sistemului judiciar, patru eficacitatea procedurilor judiciare, trei integritatea şi trei lupta împotriva corupţiei. De unde au apărut aceste recomandări enunţate la sfârşitul documentului? Din neîmplinirile unor angajamente asumate de autorităţile române, care sunt menţionate explicit în cuprinsul raportului. Cum un draft al acestui raport, într-un mod rămas neexplicat, a ajuns la presa din România cu două zile înainte de publicarea lui oficială, nimeni nu a mai fost interesat să verifice versiunea finală şi să inventarieze ce şi cui impută neîmpliniri Comisia Europeană. Iată constatările ce se pot face la o simplă lectură:
a. cu privire la Parlament- nu s-a elaborat legislaţia de punere în aplicare a noilor coduri; - nu a fost de acord cu desfiinţarea instanţelor mici;
- are un mecanism legal de unificare a practicii prin hotărâre preliminară de abia în noile coduri de procedură;
- nu a adoptat noua modalitate de numire a judecătorilorla ICCJ;
- a votat împotriva anchetării penale a unui fost ministru, a percheziţiei unui fost ministru şi a arestării unui parlamentar;
- nu a adoptat lege pentru ca ANI să facă recurs la soluţiile comisiilor de cercetare avere;
- nu a adoptat cadrul legal necesar pentru confiscarea produselor infracţiunilor.
b. cu privire la Guvern:- sistemul de recuperare a produselor infracţiunilor e deficitar;
- strategia privind reforma sistemului judiciar nu a fost adoptată şi nu e însoţită de un plan de acţiuni, un calendar şi buget adecvat;
- nu s-a făcut evaluarea independentă a modului de funcţionare a sistemului judiciar;
- nu s-a finalizat studiul de impact cu privire la intrarea în vigoare a noilor coduri;
- există un important deficit de săli de judecatăla ICCJ.
c. cu privire la Justiţie:- ICCJ şi instanţe: în mai multe cazuri de corupţie s-au înregistrat amânări repetate ale soluţionării cauzelor; unele au intrat în termenul de prescripţie; nu se acordă prioritate de soluţionare cauzelor importante sau complexe; sancţiunile în caz de conflict de interese în achiziţii publice se aplică târziu;
- comisii de cercetare a averii: nu sunt rezultate bune pentru confiscarea bunurilor nejustificate; sunt practici diferite între comisii;
- INM: sunt puţine cursuri de formare pe noile coduri;
- CSM: nu s-a publicat electronic întreaga jurisprudenţă; capacitatea şi rezultatele Inspecţiei Judiciare nu s-au îmbunătăţit semnificativ; e deficit de judecătorila ICCJ;
- organele de urmărire penală: nu au comportament proactiv în domeniul confiscării produselor infracţiunilor.
d. valabile pentru toate puterile:- lupta anticorupţie nu a mai rămas prioritatea majoră; - în caz de incompatibilitate sancţiunile nu sunt disuasive;
- nu există plan de implementare a noilor coduri;
- nu au fost adoptate măsuri pentru reformarea modului de recrutare şi de formare a magistraţilor;
- INM nu a fost consolidat.