]In urma cu 10 ani incepeam exercitarea functiei de judecator, alaturi de alti 200 colegi declarati reusit la concursul din aug-sept 1998 organizat atunci de MInisterul Justitiei. Fusese un concurs cu peste 10 candidati pe loc; locurile libere erau la instante, la INM sau la MJ.
Eu am optat sa merg direct la instanta, la Judecatoria Vatra-Dornei, de unde eram de loc. 6 luni urma sa asist la desfasurarea activitatii, urmand ca dupa sustinerea examenului de semnatura sa intru in sala cu cauze mai simple. Ordinul de numire ca judecator stagiar a fost semnat de ministrul justitiei Valeriu Stoica.
1 dec 1998 s-a nimerit a fi intr-o zi de marti. Care era si zi libera. Ma gandesc ca e cumva ciudat sa incepi activitatea si martea (povestea cu ceasurile rele) si intr-o zi libera.
In fine, a trecut. Doar ca o anumita framantare nu imi da pace nici astazi. Iar aceasta framantare, e ivita dintr-un foc ce arde undeva, inauntrul meu. El e izvorul eforturilor si atitudinilor mele in legatura cu organizarea si functionarea sistemului judiciar, cu ceea ce, generic, ii spunem reforma justitiei. Nimeni nu ma poate condamna ca vreau sa fiu corect, ca vreau sa am colegi profesionisti, ca vrea ca CSM si MJ sa se ocupe nu de propriile lor interese, ca justitiabilul trebuie ocrotit si stimat, ca trebuie sa fim responsabili de banul public etc.
In cei 10 ani de activitate, am realizat o multime de lucruri, am cunoscut oameni cu care am impus schimbari fundamentale in sistem, dar care nu sunt indeajuns. Neimplinirile sunt pe masura ambitiilor mele. Iar faptul ca ma simt responsabil de increderea inca scazuta in sistem, de netransparenta acestuia, de carente in eficienta sa, precum si faptul ca in cei 10 ani de activitate m-am confruntat cu atat de multe nereguli si am cunoscut atatea slabiciuni atat ale sistemului, cat si ale oamenilor ce-l compun, toate acestea ma fac sa ma intreb, intr-un mod lucid: *10 ani - in slujba dreptatii, oare?!.* Este intrebarea la care voi incerca sa imi raspund in urmatorii ani.