.
jud.Cristi Danilet jud.Adrian Neacsu jud.Horatius Dumbrava
Miscarea protestatara a magistratilor din aprilie-septembrie 2009 a fost de departe cel mai important eveniment al anului judiciar trecut (sustinem in continuare ca a fost vorba de o forma de protest ce a avut ca obiect insusi statutul justitiei ca putere publica, si nu o greva pentru revendicarea unor drepturi de natura sindicala, care ar fi fost, fara indoiala, ilegala). Modul de organizare a actiunilor, calitatea documentelor elaborate si profesionalismul comunicarii cu media si celelalte puteri au scos in evidenta o fata mai putin cunoscuta a justitiei, ce poate fi definita prin eficienta, pragmatism, puternic si real simt civic. La 6 luni de la acele evenimente, am sintetizat rezultatele obtinute, facand abstractie de drepturile materiale consolidate:
Pentru prima data dupa Revolutia din `89, justitia romana in ansamblul si-a afirmat independenta in mod public. Pana la protest, astfel de reactii apartinusera doar reprezentantilor asociatiilor profesionale, Consiliului Superior al Magistraturii, in forme palide si neconvigatoare si ca exercitare functionareasca a unei obligatii institutionale, precum si unor voci izolate din sistem. De acum incolo, magistratii nu vor avea retineri in a afirma independenta justitiei ca principiu ce trebuie sa stea la baza relatiilor stabilite intre puteri, aceasta devenind, inainte de a fi o valoare abstracta, o stare de spirit.
S-a provoacat o dezbatere larga in societatea romaneasca despre pozitia justitiei in societate raportat la celorlalte puteri. S-a lasat loc de discutii asupra rolului magistratilor in mentinerea echilibrului puterilor si ordinii sociale. S-au prefigurat discutii de profunzime asupra responsabilitatii sistemului judiciar.
Procurorii au aderat rapid la demersul declansat de judecatori, delimitandu-se in timpul conflictului de puterea executiva si asumandu-si astfel pe deplin statutul de magistrat. Din acest moment, discutiile despre independenta justitiei nu se mai rezuma la puterea judecatoreasca (structural alcatuita de totalitatea judecatorilor, iar functional exercitata de fiecare judecator in parte), ci referirile se fac la puterea judiciara (sintagma ce desemneaza deopotriva judecatorii si procurorii).
Limitele legale puse actiunilor structurilor asociative din justitie si timiditatea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii au dus la necesitatea crearii unor instrumente de exprimare directa a vointei corpului profesional al magistratilor, nemediata si neintemeiata pe reprezentativitate ci direct pe democratia directa: punerea in valoare a adunarilor generale ale judecatorilor. Pana la modificarea cadrului legal sau organizarea de catre instante a unor forme mai suple de reprezentare, adunarile generale ale judecatorilor reprezinta modalitatea directa si singura in care instantele si judecatorii insisi se pot exprima, atat in ce priveste problemele de administrare generala a instanțelor, cat si in ce priveste raportarea la diferite teme publice vizand drepturile și interesele lor legitime.
S-a realizat o forma asociativa noua: Reteaua Nationala a Adunarilor Generale ale Judecatorilor (RNAG), conceputa drept structura cu cea mai corecta forma de reprezentare (cate un judecator ales democratic din fiecare instanta judecatoreasca) si cea mai fidela forma de comunicare (informatii exacte si in timp real comunicate in mediul virtual atat pe orizontala, cat si pe verticala). Procurorii, la randul lor, au initiat constituirea unei retele omoloage.
S-a intarit pozitia ori s-au identificat liderii de opinie din randul magistratilor. De data asta, sunt mai multe voci de magistrati ca de obicei, atat din capitala, cat si din provincie, care au dovedit ca sunt dispusi sa isi asume in mod public sustinerea interesului public pentru un stat de drept si al intereselor magistratilor in asigurarea stabilitatii statutului lor. S-au sesizat dificultatile unui demers public al magistratilor, obisnuiti cu solutionarea dosarelor si nu cu expunerile in media: sunt necesare dezbateri regulate despre rolul justitiei, sunt necesare canale de comunicare directa cu celelalte puteri, e nevoie de construirea unor mesaje permanente si comune, trebuie dezvoltata o retea de comunicatori specializati pe principiile justitiei, trebuie ca acestia sa asigure reprezentarea zonala in media locala a evenimentelor judiciare.
Opinia publica a vazut asadar magistrati si in afara pretoriului, si a luat la cunostinta de problemele sistemului chiar de la sursa; in felul acesta publicul a realizat ca in interiorul sistemului judiciar sunt probleme de organizare care privesc functionarea acestuia, ceea ce se poate afecta serios dreptul justitiabililor la o justitie profesionista. Efectul neasteptat al iesirii in public al magistratilor in timpul protestului a fost cresterea increderii populatiei in justitie, ca urmare a accesului la informatii despre sistem.
Asociatiilor profesionale li s-a redat locul militant. Acolo unde institutiile nu pot reactiona, este rolul magistratilor reuniti in asociatii sa adopte pozitii transante, fie si deranjante pentru celelalte puteri, alte autoritati sau chiar institutiile juridice. S-a convenit pe linie interna ca 10 septembrie sa fie Ziua Asociatiilor de Magistrati.
Au fost sensibilizati parlamentarii cu privire la necesitatea existentei si protejarii independentei justitiei, fiind deschise punti de comunicare, de la cele personale la cele institutionale, reale sau virtuale. S-a atras atentia asupra corijarii discursului public al politicienilor la adresa justitiei, obligati in calitate de reprezentanti ai statului sa ocroteasca si sa sustina independenta justitiei. Pentru prima data se constituie o comisie speciala de identificare a cauzelor crizei din justitie si a solutiilor necesare; raportul sau final analizeaza situatia finantarii justitiei din ultimii ani, explica blocajul functional la care s-a ajuns in 2009 si propune textul unui Pact pentru justitie, ca angajament public al celor trei puteri in sustinerea justitiei.
S-a realizat un sentiment de solidaritate intre magistrati, nemaiintalnit pana acum. Pentru prima data magistratii comunica in mod liber intre ei, in timp real, datele de contact ale tuturor sunt cunoscute intre ei, dispare distinctia intre magistratii cu functii de conducere si cei cu functii de executie. Aceasta solidaritate va ajuta la comunicare si la depasirea oricarui eveniment viitor ce va urmari infrangerea statului de drept si afectarea justitiei ca putere. Nu este vorba nici pe de parte de o solidarizare de casta, ci de o mobilizare pentru respectarea unor principii.
In privinta finantarii sistemului, s-a obţinut alocarea unui buget mai mare sistemului pentru anul 2010. Prin legea de salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost incluse în indemnizaţia lunară a magistraţilor drepturile salariale litigioase. S-a pus în discuţie în mod sistematic eficienţa gestionării resurselor materiale în justiţie, ceea ce a dus în cele din urmă la reducerea preţurilor practicate de furnizorii de servicii specifice în sistemul monopolului de stat (costurile trimiterilor postale).
Cu privire la incarcatura cu dosare, s-a recunoscut dreptul fiecarei instante de a-si gestionat propria activitate, dupa regulile managementului descentralizat, fiind un pas serios catre autonomizarea administrativa. Deocamdata, s-a demarat de catre CSM un program de optimizarea activitatii magistratilor. Au fost eliminate definitiv atribuţiilor extrajudiciare ale judecătorilor cu privire la activitatea desfăşurată la Registrul Comerţului si se prefigureaza eliminarea lor din orice activitate nejurisdictionala in afara sistemului judiciar.
Dupa Rezolutia din aprilie si protestul din septembrie, s-au prefigurat germenii primei reuniuni a magistratilor intr-un prim congres national, in idea de a formaliza declaratia de independenta a justitiei din Romania.