] 1. In urma cu 6 luni, in timpul protestului magistratilor – manifestare fara precedent a democratiei justitiare, simbol al independentei justitiei si punct culminant al afirmarii acesteia – ni s-a reprosat de catre politicieni si mass-media ca majoritatea populatiei nu are incredere in justitie, ca urmare nu am avea legitimitatea de a revendica un statut demn si drepturi salariale. Desi nu a fost adusa si dovada acestei sustineri, am facut urmatoarele cercetari:
- Statistic, în ultimul deceniu, încrederea populaţiei în justiţia din România se situează între 20% şi 28%. Ultimul sondaj este Eurobarometrul CE din toamna lui 2009post-new.php lansat in ian.2010, unde justitia a inregistrat pentru prima data un trend ascendent, ajungand la 28% incredere din partea populatiei. Cresterea de 3 procente fata de ultimul anpost-new.php trebuie sa fi fost determinata de ceva. Credinta mea este ca a fost generata de protestul magistratilor din 2009, care iesind public si vorbind despre justitie au determinat furnizarea catre cetateni a unor informatii despre functionarea sistemului care pana la acea data s-au dovedit a fi insuficiente.
Această încredere în instituţiile statului se intemeiaza in primul rand pe perceptia asupra corectitudinii serviciilor şi a integritatii personalului, perceptie pe care populatia si-o formeaza in functie de propria experienta cu serviciul public judiciar, respectiv cu fenomenul coruptiei sau de relatarile din surse externe despre coruptie.
- In aceeasi perioada a protestului, eu am justitiabilii-au-incredere-in-justitie ca cei care spun ca majoritatea populatiei nu are incredere in justitie nu aduc un argument consistent: in realitate, ceea ce trebuie sa ne intereseaze este incredere justitiabililor in justitie si ca e posibil ca aceasta sa fie una ridicata, avand in vedere pe de o parte ca acestia au informatii de la sursa, pe de alta parte tinand cont de rezultatele unor studii regionale realizate in Romania - este vorba de studiile realizate in anii 2006-2008 in instantele din judetele: Alba, Brasov, Constanta, Suceava, din care sunt publice studiile realizate de APJ Alba (p.5) sau de un expert independent la solicitarea CSM (p.78-80).
Prin urmare am initiat un astfel de studiu la Oradea (sprijinit de colegii judecatori Dana Cigan de la Curtea de Apel Oradea, Cristi Momenci de la Tribunalul Bihor si Mirea Loreley de la Judecatoria Oradea), propunand ca prin colaborarea Facultatii de Drept din Oradea (multiplicare documente, asigurare studenti pt difuzarea chestionarelor) sa sondam parerea justitiabililor despre mersul justitiei in Oradea. Asadar, am plecat de la prezumtia ca nu e adecvat sa consultam populatia, ci justitiabilii, in ideea ca cei care au contact efectiv cu justitia isi vor exprima o parere mult mai realista in legatura cu aceasta. Rezultatele obtinute mi-au confirmat intuitia.
- Mai intai, am pus in chestionar o intrebare generala, de perceptie referitoare la increderea in justitie. Raspunsul a fost de 44,4% (fig.6)post-new.php, depasind deja rezultatele expuse mai sus, care fusesera obtinute in cadrul unor sondaje nationale. De aici se poate deduce usor ca rezultatele obtinute pe un esantion national nu corespund cu rezultatele obtinute la nivel local. De aceea, un rezultat apropiat de realitate la nivel national ar insemna sa se faca o medie a rezultatelor obtinute la nivel localpost-new.php, ceea ce ar implica replicarea modelului de chestionar de la Oradea in intreaga tara.
Aceasta intrebare referitoare la incredrea in justitei a revenit la sfarsitul chestionarului, dupa ce am pus intrebari justitiabililor amanuntite cu privire la derularea contactului lor cu instantele. A rezultat ca increderea in instantele judecatoresti la nivel national este de 42,5%, care e depasita de increderea in instantele judecatoresti oradene care e de 46,5% (fig.20).
- Apoi am vrut sa verificam aceasta perceptie, daca ea este una formata corect. Prin urmare, am pus intrebari referitoare la experienta:
- unele referitoare la functionarea in general a instantei (fig.11): 51% sunt multumiti de gestionarea dosarelor si circuitul acestora, ceea ce ne indica o birocratie ridicata (probleme la arhiva, eliberare documente si certificate etc); 78,5% sunt multumiti de personalul instantei; 64% sunt multumiti de functionarea instantei; personalul este amabil 86,5% (fig.13)
- altele referitoare la sedinta de judecata a unui judecator la care a asistat cel intervievat (fig.12): judecatorii si-au exprimat clar dispozitiile luate 86%; au permis tuturor sa isi exprime opinia 88% si s-au comportat impartial 81%; au lasat impresia cunoasterii dosarului 80%; s-au comportat respectuos 90%; au respectat ora de incepere a sedintei 78% (fig.13).
Precizez ca aceste rezultate sunt ceva mai bune decat cele obtinute in judetele Timisoara si Alba in anii trecuti.
- Am vrut sa aflam si nemultumirile concrete al justitiabililor pentru a vedea ce trebuie imbunatatit. Asfel ni s-au exprimat nemultumiri in legatura cu:
- sedinta de judecata (fig.13): este un nr. prea mare de dosare 87% (aceasta afirmatie a fost facuta de magistrati in mod constant in timpul protestului si, iata, este insusita de justitiabili), cladirea are un spatiu adecvat 60% (sediul Palatului de Justitie din Oradea nu a fost reamenajat, banii de la Banca Mondiala intarziind nepermis de mult);
- timpul de solutionare a unui dosar (fig 13 si 14): dosarele nu sunt solutionate rapid 63%, durata de la inregistrarea dosarului pana la primul termen este prea mare 69%; timpul alocat pentru discutarea dosarului este multumitor 61%; urmatorul termen este prea lung 63%;
- reforma sistemului (fig.21): ar trebui un sistem de raspundere pentru greseli profesionale 93% (doleanta e legitima, insa e clar ca populatia inca nu stie ca un astfel de sistem exista deja), birouri de legal aid 91%, simplificarea legislatiei 88%, emisiuni mass media de explicare 79% si introducerea unei materii juridice in licee 73% (toate aceste trei aspecte arata ca populatia resimte un nivel scazut al educatiei juridice), cresterea nr. magistratilor 60% (un alt rezultat al protestului, caci este prima data cand din exteriorul sistemului se face aceasta afirmatie, cetateni intelegand fenomenul de supraincarcare; iar medierea poate fi o solutie mai rapida pentru descarcare).
De asemenea, am descoperit ca cei mai nemultumiti de justitie sunt cei care se judeca in penal si cei care pierd cauze (tabel 4 si 5).
- Pentru ca am realizat ca increderea in justitie e direct influentata de parerea asupra integritatii personalului (tabel 2 si 3), am pus intrebari si cu privire la coruptia din sistem.
La fel ca mai sus, am formulat mai intai o intrebare generala, referitoare la perceptia de coruptie: 47% au declarat ca justitia e corupta.
Apoi, am trecut la intrebarile pe experienta de coruptie. Am intrebat daca cel intervievat sau cineva din familie a dat sau i s-a cerut mita – raspunsul a fost NU pentru 93% din cei intervievati. Pentru ca e greu totusi ca o persoana care ar fi dat mita sa recunoasca acest lucru, s-a pus intrebarea mai generala daca cunoaste alte persoane care au oferit atentie si raspunsul a fost NU pentru 79%.
Tot in legatura cu integritatea, am pus intrebari referitoare la relatiile informale: 89% au declarat ca nu au apelat la cunostinte sau prieteni pentru solutionara unui dosar, iar 76% au afirmat ca nu stiu pe cineva care sa fi apelat astfel.
-
Iata asadar din nou o diferenta semnificativa intre perceptie si experienta: in general (din auzite) au o parere despre justitie, iar in particular (din propriul contact cu justitia) au o alta parere. Ca urmare, am decis sa aflam care e sursa dezinformarii justitiabililor intervievati. Astfel, informatiile despre justitie se obtin 44% de la TV, 39% din presa scrisa, doar 12% de la persoane direct implicate, 9% de pe internet, 4% de la radio (fig.20). Prin urmare, locul unde trebuie sa ne adresam pentru a furniza informatii despre sistem pentru a ajunge la cetateni este TV.
-
In concluzie:
Pentru astfel de evaluari externe, trebuie avute in vedere urmatoarele:
- increderea in justitie trebuie testata la nivelul justitiabililor si nu a populatiei in general;
- trebuie analizata atat expectanta fata de ce se va intampla, cat si satisfactie fata de ce s-a intamplat intr-un caz concret: increderea e data atat de multumirea fata de serviciile prestate, cat si de speranta in corectitudinea serviciilor prestate si a hotararii ce se va da;
- trebuie vizata atat activitatea unui judecator int-un caz concret, cat si modul de functionare al instantei per ansamblu (adica activitatea de la sectoarele auxiliare ale instantei si activitatea generala a judecatorului in sala de judecata intr-o sedinta);
- in afara de modul de desfasurare a activitatii judiciare (care tine de profesionalismul fiecarui judecator si a fiecarui membru din personalul auxilair de specialitate) trebuie analizate si aspectele legate de integritatea personalului: cu cat speranta ca personalul nu e si nu poate fi corupt e mai mare, cu atat increderea in justitie e mai mare;
- increderea in justitie nu se rezuma la o hotarare favorabila: justitiabilii se asteapta la o hotarare dreapta (corecta, legala), nu neaparat favorabila.
Cu privire la lucrurile care trebuie imbunatatite:
- trebuie de imbunatatit imaginea cu privire la activitatea instantelor: la aceasta contribuie comportamentul judecatorilor in sala, comportamentul personalului instantelor, functionarea generala a instantelor, calitatea informatiilor obtinute de la instanta;
- sunt necesare actiuni atractive pentru populatie, cu continut educative-formativ si gasite modalitati de a forma legaturi apropiate intre justitie si societate;
- vehicularea informatiilor trebuie sa se faca in special prin TV;
- astfel de sondaje trebuie repetate in mod regulat.
- Avand in vedere rezultatele evaluarii interne exprimata in datele statistice anuale (in 2009 la Oradea s-au solutionat mai multe dosare pe judecator decat media pe tara si s-au infirmat mai putine solutii pe judecator decat media pe tarapost-new.php), precum si rezultatele acestei evaluari externe (prima de acest gen realizata in Oradea, care evidentiaza in anul 2009 un grad ridicat de satisfactie a justitiabililor) pot spune ca justitia oradeana se caracterizeaza de un inalt grad de profesionalism al judecatorilor si de multumire a justitiabililor fata de organizarea si functionarea acesteia.
Pe larg, a se vedea: raport-incredere-justitie-oradea-20091.pdf.
Cristi Danilet - responsabil proiect evaluare externa
post-new.php Comisia Europeană, Eurobarometru – Opinia publică în Uniunea Europeană toamna 2009, lansat în ian. 2010, disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/eb72/eb72_ro_ro_nat.pdf.
post-new.php 26% in Eurobarometrul din 2007 si 25% Eurobarometrul din 2008.
post-new.php Din studiile locale realizate in anii trecuti de Facultatea de Sociologie din Oradea care mi-au fost puse la dispozitie, rezulta ca increderea oradenilor in justitie era in 2004 de 25,3% iar in 2006 de 23,12%. Oricum, in 2009 oradenii au mai multa incredere in justitie decat in partide politice, parlament, guvern, presedintie, sindicate, banci si primarie.
post-new.php Pana in prezent, initiativa pentru realizarea unor sondaje de opinie a justitiabililor fata de justitie s-a efectuat izolat in timp si teritoriu: in 2007 in Alba, in 2006-2008 in Timisoara, in 2008 in Cluj, in 2009 in Oradea.
post-new.php De exemplu, in 2009, la Judecatoria Oradea au fost de solutionat un numar de 1163 dosare/judecator, iar indicele de casare este de 2,85% (media pe tara este de 6%). A se vedea extrasul din Raportul de activitate publicat pe portal.just.ro.
URMATOR :