]Alegeri CSM 2010: Apel pentru corectitudine!
Procedura alegerilor pentru noul Consiliu Superior al Magistraturii a debutat sub semnul abuzului de putere, al lipsei de transparenţă şi, mai ales, al pericolului implicării forţelor politice în atribuţiile exclusive ale sistemului judiciar. Atragem atenţia că, în lipsa unei reacţii ferme din partea judecătorilor şi procurorilor, dar şi a societăţii în ansamblu, există premisele denaturării voinţei reale a corpului magistraţilor, ale fraudării cel puţin morale a alegerilor ce vor avea loc, ale politizării lor şi a viitorului CSM.
Este important, ca întreaga procedură a alegerilor viitorilor membri CSM să treacă de o periculoasă fază a scandalurilor interne. Este important atât pentru întreg sistemul de justiţie, cât şi pentru întreaga societate românească, având în vedere că puterea judecătorească este un pilon esenţial pentru statul de drept.
Reamintim că implicaţiile privind marasmul în care se zbate acum procedura alegerilor aruncă într-o lumină defavorabilă întreg statul de drept - ţinând cont că justiţia română este parte a unui mecanism de cooperare şi verificare, practic fiind sub monitorizarea Comisiei Europene. Mai mult, nu mai departe de ultimul raport de ţară, însăşi Comisia Europeană atrăgea atenţia asupra pericolului posibilităţii nerespectării regulilor legale
Este esenţial ca pe parcursul procedurilor discuţiile să fie deschise, să se elimine suspiciunile şi să se cantoneze pe proiectele depuse de candidaţi, ideile şi soluţiile cuprinse în aceste proiecte în vederea reconstrucţiei din temelii a unui nou CSM, apt să facă faţă sarcinilor sale constituţionale.
Pentru a înţelege blocajul în care se află, practic, procedura alegerilor CSM, aducem în atenţia magistraţilor şi a publicului următoarele aspecte:
1. Unii membri CSM îşi vor continua mandatul şi în viitorul CSM.Actualul CSM, cu mandat pentru perioada 2005-2010, a stabilit în mod unilateral un număr mai mic de posturi pentru care se vor organiza alegeri interpretând legea în chiar folosul propriilor săi membri şi ignorând prevederile exprese ale Regulamentului pentru organizarea alegerilor emis de el. Judecătorii şi procurorii sunt astfel lipsiţi de dreptul de a-şi alege un nou CSM integral, căci membrii actuali acceptă prelungirea mandatului pentru un judecător (Ana Lăbuş) şi doi procurori (Graţiana Isac şi Bogdan Licu) care au fost aleşi ulterior anului 2004.
Interpretarea data de CSM cu privire la durata mandatului unui membru CSM - care ar fi diferită de mandatul întregului CSM! - în situaţia unor alegeri parţiale este contrazisă de Senatul României care, într-o situaţie identică, a decis zilele acestea demararea procedurii de numire a ambilor membri în CSM din partea societăţii civile. Având în vedere că Senatul României este organismul care va valida lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri ai CSM şi care va putea refuza validarea în cazul încălcării legii în procedura alegerii dacă aceasta are drept consecinţă influenţarea rezultatului alegerilor, există riscul unui conflict public între două autorităţi publice centrale, inclusiv invalidarea alegerilor ce vor avea loc.
2. Unii membri CSM vor recandidaLegea nr. 317/2004, republicată, prevede expres că durata mandatului membrilor aleşi (text menit doar să facă distincţie faţă de membrii de drept, al căror mandat în CSM nu poate fi condiţionat de o anumită durată) ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea ocupării unui nou mandat.
Cu toate acestea, cel puţin patru actuali membri ai CSM şi-au depus candidaturile pentru un nou mandat (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, respectiv procurorii Dan Chiujdea si Cristian Deliorga). Atragem atenţia că una dintre persoanele cărora le profită decizia CSM privind prelungirea unor mandate este în acest moment chiar membru plin al Comitetului Electoral Permanent (dl. Licu Bogdan), organul electoral suprem în aceste alegeri, în timp ce un altul este membru supleant în acelaşi organism (d-na Isac Graţiana). În prezent, aceste persoane sunt în situaţia de a valida din punct de vedere juridic, în ultimă instanţă şi fără posibilitatea contestării, candidaturile împotriva legii pentru un nou mandat al colegilor lor din actualul CSM, cu care au decis împreună asupra prelungirii ilegale a mandatului.
3. Candidaţii Ministerului JustiţieiCel puţin doi magistraţi detaşaţi ocupând funcţii înalte în Ministerul Justiţiei, un secretar de stat (judecătoarea Lidia Barac) şi un director de direcţie (judecătorul Ovidiu Puţura) şi-au anunţat candidaturile pentru a fi aleşi in CSM.
Atenţionăm că legea interzice magistraţilor detaşaţi în alte instituţii decât instanţele /parchetele să participe la votarea membrilor CSM şi condiţionează dreptul de a candida tocmai de existenţa acestui drept la vot. Prin urmare, magistraţii detaşaţi în alte instituţii nu pot candida pentru a fi aleşi ca membri ai CSM.
Mai mult, candidatura unui magistrat în timpul exercitării unei funcţii de demnitate publică ocupată politic (cum este cea de secretar de stat într-un minister) reprezintă cel puţin la nivelul aparenţei o încercare de infiltrare politică în cadrul CSM.
Toate aspectele de mai sus evidenţiază nereguli grave şi evidente în organizarea alegerilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii care va functiona in perioada 2011-2016 şi anunţă posibilitatea deturnării acestor alegeri. Mai mult, persoanele aflate în situaţiile amintite şi care şi-au depus candidaturile în mod oficial şi-au exprimat deja disponibilitatea de a recurge la orice mijloc pentru a-şi atinge scopul, culminând cu sesizarea Curţii Constituţionale, ceea ce ar însemna amânarea, suspendarea sau anularea alegerilor, coborând în derizoriu şi determinând un şir de contestări reciproce care vor afecta şi mai mult imaginea justiţiei române ca sistem. Or, riscurile pentru sistemul judiciar rezultat din incapacitatea derulării la termen a alegerilor pentru un nou CSM sunt incalculabile, căci legile în vigoare nu prevăd cine exercită atribuţiile sale constituţionale într-o astfel de situaţie. Conflictul evident cu Senatul României, conflict în care CSM, în interesul conservării poziţiei unei părţi dintre membri săi, a condus sistemul judiciar, poate de asemenea conduce la consecinţe teribile.
Pentru că în acest moment alegerile pentru CSM, aflate într-o procedură înaintată, sunt deja fundamentate pe hotărâri care îi viciază fundamental corectitudinea, se impune de urgenţă implementarea următoarelor măsuri:- revizuirea imediată de către CSM a deciziei de anunţare pentru alegerile din toamna acestui an doar a unora dintre posturile rezervate membrilor aleşi ai CSM. Potrivit actualei legislaţii trebuie ocupate prin alegeri libere şi generale toate posturile elective din CSM, în sensul deciziei similare a Senatului României. În caz contrar, pentru a evita invalidarea de către un organism politic a alegerilor purtate în interiorul sistemului judiciar, preşedintele CSM are obligaţia să ia act de conflictul juridic de natură constituţionala ivit între cele două autorităţi publice şi să sesizeze Curtea Constituţională pentru a stabili care dintre cele interpretări total contrare este corectă. Dacă nu o face preşedintele CSM, va trebui ca sesizarea Curţii Constituţionale să fie făcută de Preşedintele Senatului României sau de Preşedintele României, având în vedere, pe de-o parte, că Senatul României se va pronunţa oricum asupra validităţii întregi proceduri a alegerilor pentru CSM, şi, respectiv, rolul de mediator al Preşedintelui României;
- Candidaţii care ocupă funcţii în alte instituţii trebuie să demisioneze imediat din acestea şi să revină la instanţele sau parchetele la care candidează. De asemenea, solicităm în mod direct ministrului justiţiei, Cătălin Marian Predoiu, să fie consecvent cu numeroasele sale declaraţii privind neamestecul politic în justiţie şi dorinţa de a implementa recomandările Comisiei Europene. În consecinţă, este absolut necesar să ceară în mod public magistraţilor detaşaţi în Ministerul Justiţiei să demisioneze imediat, ori, daca aceştia refuză, să solicite el însuşi încetarea detaşării lor. Mai mult, considerăm că actualul Consiliu Superior al Magistraturii are obligaţia să ia de urgenţă în discuţie această situaţie.
Facem un apel la vigilenţa corpului judiciar: în condiţiile unui comportament la limita responsabilităţii al autorităţilor cu competenţe în organizarea alegerilor pentru CSM: magistraţii care vor vota sunt ultima şi singura garanţie pentru corectitudinea alegerilor şi reprezentativitatea aleşilor în viitorul CSM. Judecătorii şi procurorii înşişi pot opri interpretarea subiectivă a legilor şi jocurile oculte de interese cu privire la organismul menit să le apere independenţa, participând la vot şi excluzând din opţiunile lor pe aceia care nu îndeplinesc condiţiile legale privind candidatura lor.
19 august 2010Jud Horaţius Dumbravă – Curtea de Apel Tg. Mureş Jud. Adrian Neacşu – Tribunalul Vrancea Jud. Cristi Danileţ – Judecătoria Oradea Semneaza acest apel si urmatorii magistrati: jud. Lacramioara Axinte - Tribunalul Botosani jud. Cornel Dobraniste - Curtea de Apel Bucuresti jud. Madalina Afrasinie - Tribunalul Bucuresti jud. Aurel Ilie - Curtea de Apel Craiova jud. Marilena Lulea - Judecatoria Reghin jud. Augustina Nistor - Judecatoria Mangalia jud. Diana Cotoi - Tribunalul Olt jud. Aurelian Cadea - Tribunalul Dolj jud. Mihaela Grozescu - Judecatoria sector 2 Bucuresti proc. Florentina Mirica - Parchetul Tr. Bucuresti jud. Liviu Zidaru - Judecatoria sector 4 Bucuresti jud. Simona Nicoalu - Tribunalul Vrancea jud. Florin Lupascu - Judecatoria Tg.Mures jud. Simona Neacsu - Judecatoria Buftea proc. Iulia Crisan - DNA jud. Ana Maria Puiu - Judecatoria sector 1 Bucuresti Reportaj TVR