]Saptamana trecuta a fost marcata de o revolta nemaintalnita a magistratilor francezi fata de declaratiile unui inalt demnitar al statului.
FRANTA : In cauza Laetitia, politia si judecatorii au fost acuzati de neglijenta de catre presedintele Sarkozy pentru ca l-au pus in libertate pe un individ dupa care acesta ar fi ucis o tanara. Imediat dupa afirmatii, Uniunea Sindicala a Magistratilor si Sindicatul Magistraturii din Franta au chemat magistratii la greva. O saptamana fara justitie, a fost decizia judecatorilor. Greva a fost gasita drept modalitatea de a protesta in fata demagogiei si populismului. Consternarea judecatorilor si subfinantarea justitiei franceze i-a scos, asadar, pe magistrati in strada. Nu numai judecatorii au fost nemultumiti de declaratiile presedintelui: si avocatii francezi li s-au alaturat pentru a lupta impotriva unor astfel de comportamente care atenteaza la independenta justitiei ; curtea suprema a luat in discutie situatia ivita ; la randul lor, politistii si organizatiile pentru apararea drepturilor omului s-au declarat solidari cu protestul judecatorilor.
Dupa cum se stie, polemicile dintre Sarkozy si judecatorii francezi sunt de lunga durata : de 5 ani de zile sunt critici punctuale pe anumite solutii de caz. Cum bine spune judecatorul de instructie care prezideaza asociatia franceza de resort, presedintele recidiveaza in astfel de declaratii. Iar acesta nu a regretat nici ultimele sale declaratii, doar ministrul justitiei incercand sa arate ca aceste critici nu privesc sistemul in ansamblu.
ROMANIA : Situatia este izbitor de asemanatoare cu ceea ce in aceeasi perioada s-a intamplat recent in Romania: lideri politici, analisti si chiar sefi de institutii ale statului au criticat o hotarare nedefinitiva, au aruncat in spatiul public informatii nereale si jignitoare despre judecatorii cauzei, au instigat la revolte populare impotriva judecatorilor de la Pitesti. Sigur, justitia romaneasca, la fel ca cea de oriunde, are multe carente. Dar de la incercarile de la o controla politic sau de a o distruge si pana la a o imbunatati, e cale lunga. Cum spune un fost membru in CSM francez, *Fara judecatori nu exista democratie*.
Stiu, e greu de acceptat ca puterile sunt separate si trebuie sa colaboreze intre ele, nu sa isi confunde atributiile. E greu de acceptat ca, in comparatie cu membrii celorlalte puteri, doar magistratii sunt primiti in functie pe criterii meritocratice si ca actele lor decizionale nu trebuie sa fie populiste, ci legale. De aceea nu strica sa ne amintim din cand in cand care sunt standardele in materie de critica a activitatii profesionale a judecatorilor:
STANDARDE Standardele minime ale independentei justitiei IBA (1982): „ministrii nu vor exercita nici un fel de presiuni asupra judecatorilor nici vadit, nici un secret si nu vor face declaratii care afecteaza negativ independenta judecatorilor, priviti individual sau a puterii judecatoresti, ca intreg” (pct. 16).
Hot. CEDO Sovtransavto Holding vs. Ucraina (2002): Interventiile autoritatilor guvernamentale, a sefului Statului intr-o procedura in curs, oricare ar fi motivele invocate pentru a le justifica, pot sa fie incompatibile cu independenta tribunalelor, prin continutul si modalitatea in care ele sunt exercitate. Oricare ar fi impactul real al unor asemenea interventii asupra derularii procedurii, in mintea justitiabililor pot trezi suspiciuni obiective privind independenta justitiei. Acestea releva „o lipsa de respect fata de puterea judiciara” (para.80).
Dec. 435/2006 a CCR: „Libertatea de exprimare si de critica este indispensabila democratiei constitutionale, insa ea trebuie sa fie respectuoasa, chiar si atunci cand exprima a atitudine critica ferma. Intrucat independenta autoritatii judecatoresti este garantata prin Constitutie, Curtea considera ca este imperioasa o protejare efectiva, in sens constitutional, a magistratilor impotriva atacurilor si denigrarilor de orice natura ar fi ele, aceasta cu atat mai mult cu cat magistratii, care sunt lipsiti de orice drept de replica in legatura cu activitatea lor de restabilire a ordinii juridice, ar trebui sa poata conta pe sprijinul celorlalte puteri ale statului, cea legislativa si cea executiva”.
ccje\_magna\_carta\_ro.doc (2010): „Statul si fiecare judecator este responsabil de promovarea si protejarea independentei judiciare” (pct.3). „In exercitarea atributiei de a solutiona cauze, judecatorul nu poate primi nici un fel de ordin sau instructiune, nici sa fie supus vreunei presiuni ierarhice si este tinut sa respecte doar legea” (pct.10).
cmrec201012ro.doc: „Daca comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac” (pct.18).
In concluzie: Din atitudinea reprezentantilor puterilor statului trebuie sa rezulte cu claritate ca in indeplinirea atributiilor prevazute de lege nu intra posibilitatea interventiei publice in solutionarea unei cauze, chiar daca se considera ca o hotarare a unui judecator este gresita, deoarece constatarea acestui fapt revine instantelor de control judiciar. Numai procedand in acest sens se recunoaste si respecta rolul instantelor de control judiciar, precum si independenta judecatorilor ce rezulta din principiul separatiei puterilor intr-un stat democrat.
Alte relatari: News Yahoo
Foto de la manifestatie: News Yahoo