D.O.R.-Educatie juridica pentru liceeni

În octombrie 2015, judecătorul Cristi Danileţ, un bărbat de 40 de ani, îmbrăcat într-un costum albastru marin, se prezintă în faţa elevilor de clasa a XI-a de la Colegiul „I.L.Caragiale” din Bucureşti. Îi roagă să-şi dea telefoanele pe mut şi să nu intre pe Facebook timp de 50 de minute, apoi îşi începe discursul încurajându-i să-l întrerupă cu întrebări. „Am nevoie de o discuţie cu voi, nu să vă predau ceva. Nu sunt profesor, nici nu-mi plac profesorii foarte mult”. Elevii râd, iar Danileţ, la rândul lui, zâmbeşte.

Convins că noţiunile de justiţie joacă un rol important în viitorul adolescenţilor, judecătorul a început să scrie în vara lui 2015 un ghid de educaţie juridică pentru liceeni. Le-a dedicat materialul fiicelor lui, Ana, 14 ani, şi Cristina, 17 ani, pe care le-a avut în gând atunci când l-a redactat. Fetele spun că ar vrea să devină magistraţi şi-i pun adesea întrebări despre subiectele de justiţie văzute la televizor sau despre articole din Codul Penal.

De patru ani, Danileţ merge în licee, o dată la două săptămâni, pentru a le povesti elevilor despre justiţie, din proprie iniţiativă sau chemat de profesori. Aici, a venit la invitaţia unei avocate, mama uneia dintre elevele din băncile aşezate în formă de „u”.

Pentru că liceenii nu au încă întrebări, Danileţ sparge gheaţa „Cine ştie ce e ăla un judecător?”. Niciun răspuns. Le spune că nu caută definiţii, doar să ridice mâna cine are o vagă idee. Destui elevi îi urmează sfatul şi astfel se lămureşte că cei mai mulţi ştiu câte ceva.

Mai departe, Danileţ construieşte un scenariu: dacă un om e agresat pe stradă, la ce număr trebuie să sune? Elevii răspund la unison: 112. Le vorbeşte şi despre rolul procurorului şi al avocatului în cazul procesului agresorului. Apoi, îi întinde unui elev Codul Penal, din care îl roagă să citească cu glas tare Articolul 233 despre tâlhărie.

Judecătorul spune că se simte în largul lui printre elevi, aşa că nu se pregăteşte foarte mult pentru întâlnirile cu ei. Susţine că e important să dea ceva înapoi din ceea ce a învăţat de-a lungul anilor, iar educaţia juridică poate fi calea prin care elevii să devină conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor.

![rsz_cristidaniletdor-1058]

Danileţ a crescut în Vatra Dornei, într-o familie modestă. Pe la 14 ani, după Revoluţie, când a văzut „mascaţii” pentru prima dată, s-a hotărât să devină poliţist şi să prindă infractori. S-a pregătit pentru admiterea la Academia de Poliţie, dar nu l-au primit din cauza dioptriilor mari. Pentru că subiectele erau aceleaşi, a dat examen la Drept şi a intrat.

S-a gândit prima oară că oamenii au nevoie de educaţie juridică în 1999, pe când era judecător stagiar la Vatra Dornei. Într-o localitate mică, nu avea toată lumea avocat şi, discutând la judecătorie direct cu persoanele afectate, a aflat că nu ştiau ce e un proces, că nu înţelegeau diferenţa dintre judecător şi procuror şi că nu îşi cunoşteau drepturile. „De atunci, am avut un fel de sensibilitate. Oamenii ce înţeleg dintr-un proces? Asta e important”, spune Danileţ, „Legea e făcută pentru oameni, nu pentru jurişti”.

În 2003, când era judecător la Tribunalul Cluj, Danileţ a vorbit pentru prima dată despre justiţie, în faţa unor elevi cu probleme de comportament, de la un liceu industrial. La invitaţia Serviciului de Probaţiune le-a povestit despre muncă în folosul comunităţii, alături de un poliţist şi un reprezentant al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Le-a explicat liceenilor că de la 14 ani, după ce primesc buletinul, răspund penal de faptele lor şi că pot ajunge în faţa unui judecător dacă fură, de pildă. Elevii îl priveau miraţi. Nici ei nu îşi ştiau drepturile şi obligaţiile. „Atunci, mi-am propus să fac ceva; mi-am dat seama că din şcoală ar trebui să începem”, spune Danileţ.

În plus, îşi aminteşte că în 2003 avea un număr destul de mare de dosare cu minori infractori. UNICEF şi Ministerul Justiţiei, realizaseră în acelaşi an raportul „Justiţia pentru minori”.

Rezultatele arătau că cei mai mulţi minori, cu răspundere penală, aveau între 16 şi 18 ani, fiind urmaţi de cei cu vârste între 14 şi 16 ani, iar cele mai comune infracţiuni erau de furt calificat şi tâlhărie.

***

Educaţia juridică nu e materie distinctă la liceu în niciun stat din Europa, iar în SUA există câteva programe precum Clinical legal studies şi Street Law. Danileţ nu crede că educaţia juridică ar putea fi un obiect distinct nici la liceele din România, pentru că nu sunt cadre didactice formate în direcţia asta. Consideră, însă, că ar putea deveni un modul în cadrul lecţiilor de educaţie civică — opţional în programa pentru liceu, din 2004 —, iar profesorii ar putea să rezerve o oră pentru invitaţi specialişti: judecători, procurori sau avocaţi.

Danileţ îşi dorea de câţiva ani să scrie un ghid de educaţie juridică pentru liceeni. Nevoia unui astfel de material i se părea susţinută şi de faptul că numărul infracţiunilor comise de minori era în creştere – potrivit cifrelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, de la 1.783, în 2012, la 2.309, în 2013.

Oportunitatea tipăririi a apărut odată ce s-a implicat în proiectul „Educație pentru Justiție și Democrație – un program de formare cetățenească în școli”, implementat de organizaţia Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în parteneriat cu Asociaţia LiderJust.

Aşa a obţinut finanţare pentru tipărirea a 1.000 de exemplare. I se părea important ca informaţia să rămână pe hârtie – chiar dacă e un susţinător al internetului (are blog şi cont de Facebook şi administrează mai multe site-uri) — pentru ca elevii să ducă ghidul acasă, uşor de răsfoit astfel şi de către fraţi, vecini, prieteni, părinţi.

La sfârşitul lui 2015, în cadrul acestui proiect, Danileţ şi alţi doi formatori au lucrat cu magistraţi voluntari din Bucureşti, ca să îi înveţe cum să le vorbească liceenilor cât mai simplu despre educaţia juridică.

Începând cu 15 februarie, cei peste 50 de magistraţi instruiţi vor preda pentru aproape 1.000 de elevi de clasele a X-a şi a XI-a, selectați de Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti pentru acest program educativ pilot.

În licee, coordonatorii şi magistraţii le vor împărţi adolescenţilor ghidul de educaţie juridică, al cărui scop, spune Danileţ, nu este să-i transforme în studenţi la Drept, ci să le ofere informaţii de bază.

De exemplu, să ştie că, pentru a participa la ora de religie, trebuie să formuleze o cerere şi că nu poate nimeni să-i oblige, întrucât există o lege. Sau, dacă părinţii divorţează, să ştie că au dreptul să petreacă timp cu amândoi. Nu e important numai să le ofere informaţii, ci să le formeze şi atitudini, adică să devină cetăţeni responsabili, să respecte drepturile celuilalt şi, în acelaşi timp, să reacţioneze când ale lor sunt încălcate.

Săptămâna viitoare, ghidul va fi publicat pe site-ul proiectului, educatiejuridica.eu, şi pe site-ul lui Danileţ, educatiejuridica.ro, unde se află şi videolecţii de la întâlniri cu elevi.

Pe lângă proiectul cu CRPE, Danileţ a mai dezvoltat, la sfârşitul lui 2015, unul pe cont propriu, „EdJust – Educaţie juridică în şcoli”, prin care instruieşte studenţi la Drept din centre universitare precum Iaşi şi Craiova, să le predea educaţie juridică liceenilor.

Ca să le facă pe toate, judecătorul spune că doarme doar patru ore pe noapte şi petrece tot mai puţin timp cu familia. Pentru a rezista fizic, mănâncă sănătos: e vegetarian de 20 ani. (În ultimii ani, judecătorul a fost contestat de unii colegi din Consiliul Superior al Magistraturii, care l-au criticat pentru implicarea în societatea civilă şi exprimarea opiniilor pe Facebook şi blog; în 2013, câteva sute de magistraţi au votat chiar pentru revocarea lui din CSM, însă a fost repus în funcţie după o decizie a Curţii Constituţionale).

Danileţ spune că ţine în continuare la ceea ce face şi că acţiunile lui nu sunt incompatibile cu funcţia de judecător. Vrea să investească în educaţie pentru copiii lui şi pentru generaţiile următoare.

Articol de Medeea Stan apărut în Decât O Revistă din 11 februarie 2016.