De câteva luni dezvoltăm un proiect al asociaţiei VeDem Just: în cadrul aplicaţiei pentru telefonul mobil numită Lege-n-Dar avem rubrica „Calendar legal”. Semnalăm şi notăm aici toate zilele cu semnificaţie civico-juridică deosebită, atât cele naţionale, cât şi cele internaţionale. Explicăm cine a declarat acea zi, în ce scop, prin ce act juridic, cum se reflectă ea mai departe în legislaţia noastră.Aşa am constatat că nu există reguli clare cu privire la: - semnificaţia datei: unele sunt zile, altele sunt directsărbători; unele zile sunt marcate pur şi simplu ca fiind importante, alte zile sunt declarate ca fiind naţionale, unele sunt ridicate la rang de sărbători, iar altele chiar la cel de sărbători naţionale; - organul care stabileşte o astfel de zi: uneori Parlamentul, alteori Guvernul, alteori un ministru, alteori organizaţia profesională; - modul de stabilire: uneori se instituie, alteori se declară, o dată se consacră, alteori se stabileşte, uneori se proclamă; - modul de alegere a datei: uneori are legătură cu un eveniment istoric, alteori e aleasă aleatoriu, alteori se suprapune peste un eveniment internaţional sau mondial de aceeaşi natură, alteori e la luni distanţă de evenimentul internaţional, ba una este legată de un eveniment religios ortodox; - stabilitatea datei: cele mai multe date sunt fixe, altele sunt flexibile; - modul de stabilire a denumirii: uneori se scrie denumirea cu litere mari, alteori cu litere mici, deşi corect potrivit normelor academice este scrierea denumirii cu litere mari; unele zile sunt cuprinse între ghilimele, cele mai multe fără ghilimele; - modul de marcare publică a acestei zile de către autorităţi: uneori se stabilesc sarcini obligatorii pentru autorităţi, televiziunea publică şi radio, alteori sarcinile sunt facultative pentru instituţiile de stat, ba sunt cazuri când se trasează sarcini şi pentru ONG-uri sau simple persoane; - nivelul la care se sărbătoreşte: de cele mai multe ori se subînţelege că e vorba de o zi naţională, uneori se arată în mod expres că e zi naţională şi într-un caz se declară o zi ... mondială :); Iată câteva exemple:- Legea nr. 66/2006: Parlamentul consacră Sărbătoarea etniei romilor din România.
- Legea 425/2004: Parlamentul instituie Ziua Naţională a Tineretului într-o zi aleasă aleatoriu, după cum se explică în expunerea de motive;
- Legea 238/2010: Parlamentul declară Ziua Culturii Naţionale;
- Legea nr. 103/2015: declară o zi ca fiind sărbătoare naţională, fără nicio explicaţie, deşi expunerea de motive arată că sunt trei evenimente istorice marcate în această zi;
- Legea nr. 379/2003: Parlamentul „proclamă Ziua Eroilor, sărbătoare naţională a poporului român, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, Ziua Înălţării Domnului Isus Hristos, potrivit tradiţiei româneşti”.
- Legea nr. 22/2015: instituie Ziua Naţională a Ambulanţei din România.
- HG nr. 467/2010: Guvernul instituie ziua rezervistului militar;
- HG nr. 364/1994: Guvernul instituie „Ziua justiţiei”;
- Ordinul nr. 176/2013: ministrul de interne stabileşte nu mai puţin de 39 de zile aniversare;
- Ordinul nr. 539/2008: ministrul mediului declară Ziua Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"
- Hotărârea nr. 272/2012: Consiliul de Mediere declară „Ziua Națională a Mediatorului”.
Nu mi-a venit să cred când am găsit că Guvernul României a declarat o zi mondială: HG nr. 680/1994 stabileşte 5 octombrie drept „Ziua mondială a profesorilor”. Și nici când am găsit că o lege se referă la ceva, iar conținutul la altceva: Legea nr. 102/2015 privește ziua națională a costumului tradițional, dar se referă la portul tradițional. În fine, există două zile diferite cu același obiect: [încurajarea lecturii]. Dacă vreţi să fiţi la curent cu semnificaţia zilelor din calendarul juridic, descărcaţi-vă aplicaţia gratuită „Lege-n-Dar. Gândeşte legal!”