]Mă aflu în Panama City, capitala Republicii Panama, făcând parte din delegația României care participă la cea de-a cincea Conferință a Statelor membre la Convenția ONU împotriva corupției. De regulă, la astfel de întâlniri participă diplomați și reprezentanți din instituțiile implicate direct în prevenirea și combaterea corupției. Pentru că anul acesta se discută în mod special corupția judiciară, invitația primită de la organizatori (UNODC) a specificat necesitatea de a participa și reprezentanți ai magistraților. Ca urmare, prin hotărârea Plenului CSM nr. 1025/19.09.2013, luată în unanimitate, am fost desemnat să particip, alături de un alt coleg din CSM. Din delegație mai fac parte reprezentanți ai MAE, MJ si MPublic.
Azi, în a doua zi a lucrărilor Conferinței, s-au desfășurat mai multe activități în paralel: conferința plenară (unde a vorbit și seful delegației române despre atenția acordată anticorupției de către România), un eveniment special privind recuperarea bunurilor în cadrul proiectului StAR, altul pe cooperare internațională și un altul pe integritatea judiciară.
Evident, eu am participat la discuțiile pe integritate judiciară. A fost pus în discuție un material – Ghid cu privire la aplicarea și evaluarea art. 11 din UNCAC - întocmit de UNODC, UNDP, OECD și GIZ.
Art. 11 are două părți : prima este obligatorie - se referă la independența și integritatea judecătorilor; a doua este facultativă - se referă la independența și integritatea procurorilor acolo unde aceștia au un statut asemănător cu al judecătorilor (așa cum este în România). A durat un an conceperea și dezbaterea Ghidului. La baza sa stau Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară dezvoltate de Judicial Integrity Group, care sunt insoțite de Comentarii. Principiile de la Bangalore sunt: Independenta (garantie indiscutabila a funcționării justiției), Imparțialitatea (obiectivitatea judiciară), Integritatea (aspectul personal al integrității), Eticheta (conduita în interiorul și în afara sălii de judecată), Egalitatea (tratament nediscriminatoriu al justițiabililor), Competența (formare inițială și continuă a magistraților), Diligența (îndeplinirea efectivă și eficientă a funcției judiciare).
Ghidul s-a născut din nevoia de a trata împreună Principiile de la Bangalore (declarație de natură etică, facultativ pentru justițiile naționale) și art. 11 a UNCAC (convenție internațională, obligatorie pentru statele semnatare). Aceasta cu atât mai mult cu cât există mecanisme distincte de implementare a dispozițiilor din UNCAC.
Ghidul a fost discutat în trei întâlniri: în Iordania, în Bangkok și la Viena. Ghidul de aplicare a art. 11 UNCAC are, la rândul lui, două părți: prima parte cuprinde măsuri de implementare a art. 11, iar a doua parte cuprinde cadrul de evaluare a acesteia. Măsurile care trebuie luate aparțin unele statului – independență, finanțare, legislație etc, iar altele revin însuși sistemului judiciar – responsabilitate, management judiciar, adoptarea codurilor de conduită etc.
Din declarațiile celor care au prezentat Ghidul, am reținut câteva afirmații: Percepția publică este foarte importantă. Oamenii trebuie să fie convinși de justețea sistemului judiciar. Dacă nu au încredere, vor încerca să îl corupă pentru a obține dreptatea. Pentru combaterea corupției trebuie create instituțiile, dar apoi ele trebuie să pună în aplicare misiunea lor – trebuie să se vadă că lucrează. Mecanismul de justiție poate fi distrus de câteva fapte izolate de corupție. De integritatea justiției este interesat și mediul economic: rule of law este esențială pentru funcționarea pieței. De aceea, cele trei puteri trebuie să coopereze: să elaboreze instrumente, să culeagă datele, să monitorizeze aplicarea legilor, să poarte un dialog la nivel de politici.
După prezentarea Ghidului, s-a dat cuvântul celor din sală. În luarea mea de cuvânt am arătat că este nevoie să se creeze o cultură a anticorupției judiciare . Subiectul „corupție judiciară” este foarte sensibil și magistrații nu se simt comod să discute despre acesta. De aceea, trebuie găsite căi de a-l pune în discuția lor, căci e inadmisibil să poți pretinde lupta împotriva corupției – care este, iată, un fenomen global, din moment ce e tratat la nivel ONU – de la un sistem de justiție care are el însuși probleme cu corupția. Am amintit de exemplul României: de la o țară unde cei care vorbeau despre corupția din justiție erau ei înșiși reclamați la CSM de către colegi, am ajuns să avem declarații publice ale magistraților, ghiduri privind conflictele de interese din justiție, cărți despre corupția și anticorupția judiciară și chiar o Strategie sectorială privind integritatea judiciară. Am încheiat spunând că o justiție dreaptă este aceea în care judecătorii și procurorii li se acordă independență și li se cere integritate.
Luarea mea de cuvânt a produs o dezbatere despre necesitatea libertății de expresie și de asociere a judecătorilor – subiect tabu în multe state. După dezbatere, am fost contactat de reprezentantul UNDP pentru a discuta despre necesitatea de a găsi chiar în interiorul sistemului a unor judecători dispuși să vorbească despre corupția din justiție; și de reprezentantul GIZ pentru a discuta despre strategia noastră de întărire a integrității judiciare.
În zilele următoare, ne va fi pusă la dispoziție varianta finală a Ghidului. Ea va fi trimisă oficial statelor, de către UNODC. Dacă voi intra în posesia Ghidului mai devreme, îl voi traduce și îl voi pune la dispoziția publicului. Oricum, va ajunge și în posesia CSM și MJ cărora le revine obligația de implementare.
Mențiuni suplimentare: În 2006 am redactat un conduita-judiciara-standarde-onuîn limba română Comentariul la Principiile de la Bangalore și le-am pus la dispoziția publicului, gratuit, pe internet. În 2011 am inclus referințe la aceste standarde în Strategia de întărire a integrității judiciare, aprobată la inițiativa mea de către CSM. În același am coordonat Comisia de Transparență și Integritate din cadrul CSM. În 2012 am susținut campania anticorupție cu prilejul 9 decembrie - Ziua Internațională împotriva Corupției. În 2013 am participat la cursul „Etică și integritate instituțională” organizat de Institutul European Român și Ministerul Justiției. Și tot anul acesta am participat ca expert in cadrul Grupului de lucru pentru prevenirea curupției, reunit sub egida UNODC, la Viena, Austria, întrunirea care a pregătit Ghidul pentru implementarea art. 11 al UNCAC. În ultimii ani am fost invitat ca expert sau trainer în Macedonia, Moldova, Muntenegru, Turcia pe subiecte ținând de integritatea judiciară.