Interviu Deutsche Welle: „În România s-au răsturnat valorile“

*Am dat un interviu pentru Deutsche Welle România care a apărut pe 4 aprilie 2019 sub titlul: Cristi Danileț: "În România s-au răsturnat valorile”. Interviul poate fi citit Judecătorul Cristi Danileţ este la Bruxelles împreună cu alţi magistraţi pentru a le vorbi direct oficialilor europeni despre starea justiţiei din România şi atacurile la adresa celor ce anchetează corupţia. Un grup de magistraţi români - 30 de judecători şi procurori reprezentând mai multe asociaţii profesionale - se întâlnesc la Bruxelles cu prim vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, cu preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani şi cu membri ai comisiei care monitorizează România în cadrul MCV. Printre ei, fostul membru CSM Cristi Danileţ, care a povestit, într-un interviu pentru Deutsche Welle şi Digi FM, mesajul dus oficialilor comunitari, în condiţiile în care, spune judecătorul, "autorităţile române tratează cu multă aroganţă parteneriatul pe care îl avem cu Uniunea Europeană”. Cristi Danileţ: Vom discuta despre situaţia gravă în care a ajuns justiţia din România, legile care se modifică de la lună la lună, ordonanţele de urgenţă ale Guvernului care apar o dată la trei săptămâni şi, desigur, existenţa acestei secţii speciale pentru anchetarea penală a judecătorilor, o chestie unică. Sperăm ca cei de la Uniunea Europeană să înţeleagă, din acest tete-a-tete cu magistraţii români, situaţia inexplicabilă în care ne aflăm, la atâţia ani după aderarea României la UE, când România încă este monitorizată pentru că nu şi-a îndeplinit condiţionalităţile în materie de justiţie şi anticorupţie. Deutsche Welle: Ce-ar putea face instituţiile europene mai mult decât au făcut până acum, în contextul reacţiei aproape ceauşiste a autorităţilor de la Bucureşti, după avertismentele celor 12 parteneri occidentali? CD: Din păcate, autorităţile române tratează cu multă aroganţă parteneriatul pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Suntem, de fapt, membri într-o familie mare pe care nu o respectăm. Sunt reguli internaţionale - şi mă refer la cele privind justiţia, pe care le cunosc foarte bine - care nu au fost respectate. Cred că trebuie epuizate mai întâi toate căile diplomatice aflate la dispoziţia Comisiei Europene. Dacă nu, va fi nevoie de o decizie politică cu privire la statutul României în Uniunea Europeană. Este sau nu drept ca un stat care nu respectă regulile Uniunii să aibă un drept de vot ca şi ceilalţi? Mă gândesc şi la ce se întâmplă cu Polonia în momentul de faţă. Poate că este nevoie de o reacţie mai dură din partea Uniunii Europene - dar, repet, după ce s-au epuizat toate celelalte căi. Vrem să se revină la situaţia legislativă dinainte de vara trecută. Modificările care s-au succedat la legile justiţiei au aruncat justiţia în aer. Gândiţi-vă că toată justiţia penală nu mai este eficientă, că nu avem poliţie judiciară competentă, că nu mai avem posibilitatea de a colabora cu serviciile secrete pentru corupţia de nivel înalt, DNA este nefuncţional, procesele la Curtea Supremă se reiau - lucruri absolut inexplicabile şi contrare standardelor europene. DW: Aţi vorbit despre sancţiuni. Veţi fi şi dumneavoastră acuzat că trădaţi interesele naţionale... CD: Nici o problemă. M-am tăbăcit deja. Eu, în România, am un rol de a înfăptui dreptatea pe baza unor legi care trebuie să fie previzibile şi clare. Or, aceste legi se modifică o dată la trei săptămâni. Oare cei care le modifică nu ar trebui să fie atacaţi până la urmă? Prin intermediul ordonanţelor de urgenţă se înlătură răspunderea penală a unor persoane care comit grave infracţiuni în România. Oare ei nu ar trebui atacaţi? Este drept ca unele persoane să aibă imunitate în România care se transformă încetul cu încetul în impunitate? Este drept în România să fie urmăriţi magistraţii care anchetează persoane la nivel înalt în loc să fie anchetate persoane la nivel înalt care comit infracţiuni? În România s-au răsturnat valorile şi nu este drept asta. DW: Partenerii dumneavoastră europeni de dialog vă vor întreba ce sunt acele plângeri penale împotriva lor, lansate de anumite publicaţii şi de politicieni de la putere. CD: Sunt publicaţii care fac parte din acest aparat de propagandă al unor partide politice. Vorbim de televiziuni şi de site-uri care denaturează adevărul, concep fake news şi atacă individual magistraţii. Din păcate, avem instituţii insuficiente pentru a reacţiona, iar singura cale ca magistraţii să dea în judecată aşa-zişii jurnalişti nu mi se pare adecvată. Trebuie insistat pe o presă sănătoasă, independentă. Aşa cum justiţia trebuie să fie independentă, aşa şi mass media trebuie să fie liberă. Comisia Europeană, în cadrul MCV, îşi adună informaţiile din toate sursele posibile şi mă îndoiesc că ei nu ştiu care este partea presei pe care se poate conta, să zic aşa, şi care e cea care nu mai face de mult jurnalism, ci terorism mediatic. Cât despre plângeri... este o batjocură cu care trebuie să se obişnuiască. În România, nici un judecător sau procuror care a instrumentat dosare importante nu a scăpat fără o plângere depusă de cineva - fie vreo anonimă, fie o plângere depusă de vreuna dintre părţi. Din păcate, europenii trebuie să se obişnuiască, repet, cu astfel de conduite balcanice.