A apărut un interviu dat de mine în noul proiect jurnalistic dedicat educației MEDIA10, sub titlul:

„În România sunt 800.000 de adolescenți la care ar trebui să ajungă informații elementare de natură juridică”

Judecător. Fost membru CSM ales din partea judecătorilor. Înainte de anul 2011 a activat la instanțele din Cluj și Oradea, ultima funcție obținută fiind aceea de vicepreședinte al Judecătoriei Oradea. Cristi Danileț a fost și membru în echipa ministrului de Justiție Monica Macovei. Se poate spune că este „un alt fel de judecător”. Trece de sobrietatea hainei judecătoreşti. Se implică în spațiul public. Face educație juridică. A redactat primul manual complet de educaţie juridică din România: „Educaţia juridică pentru liceeni. Ghid practic despre drepturi şi justiţie”. Într-un interviu acordat jurnaliștilor Media10, Cristi Dănileț vorbește despre atiudinea pe care ar trebui să o adopte tinerii descurajați de „posturile aranjate”, de șpaga din spitale și învățământ, despre cât de bolnăvicioasă este mentalitatea „capul plecat sabia nu-l taie”, dar și lipsa de informație corectă.

Media10: Sunteți un judecător cumva atipic, sunteți vizibil în spațiul public, aveți inițiative pe care le faceți cunoscute la nivel național. Ce vă determină să alegeți acest „stil de viață”?

Cristi Dănileț: Sunt judecător începând din anul 1998. Prima dată am ieșit în spațiul public sub pseudonim, scriind într-un ziar local din orașul unde începusem stagiatura un ghid săptămânal cu privire la procesele din România. A urmat apoi primul interviu dat presei naționale, criticând politica ministrului justiției de atunci care controla justiția. De aici lucrurile au decurs firesc: prima emisiune la TV, primul blog de magistrat din România, cont de Facebook cu cei mai mulți prieteni și urmăritori pe care îi are un magistrat. Scopul meu a fost și este unul singur: să arăt că dreptul nu este confiscat de magistrați, să conving populația să îți cunoască drepturile elementare și procedurile de urmat pentru protejarea lor și să încerc ca prin transparență să determin creșterea încrederii în justiție. Așadar, prin pozițiile mele publice încerc cumva să educ populația, fiind convins că misiunea unui judecător modern nu se limitează doar la dosarele pe care le are de soluționat.

Media10: În România se vorbeşte des despre corupție, mulți tineri sunt descurajați de “posturile aranjate”, de “şpaga din spitale, şpaga din învățământ”. Unde greşim?

Cristi Dănileț: Să știți că și eu sunt întrebat dacă este adevărat că pentru a intra în magistratură trebuie să dai mită. Curios, și în 1998, când am dat eu, am auzit aceleași povești. Nu mi s-a cerut și nu am auzit pe cineva să fi dat mită în magistratură nici atunci, nici de atunci. Oricum, sistemul de admitere este atât de sofisticat încât e imposibil să mituiești vreun membru al comisiilor de admitere. Am întâlnit însă cazuri de încercări de fraudare folosind tehnici moderne de comunicație. Au eșuat, căci avem posibilitatea să le depistăm. Cât privește angajările sau licitațiile din sistemul de sănătate, ori copiatul la concursurile de titularizare în sistemul de educație, ori șpaga dată pentru a găsi un loc copilului în grădiniță sau la o școală mai bună, ele intră în firescul atmosferei în care ne-am educat. Suntem tributari dictonului „legea e făcută ca să fie încălcată”. De asta încercăm să furăm, să înșelăm, să corupem. Societatea este bolnavă. Asta e moștenirea pe care a lăsat-o comunismul. Și va trebuie să treacă vreo patru generații să ne vindecăm.

ÎN OCCIDENT SE VORBEȘTE DE RULE OF LAW ȘI SEPARAȚIA PUTERILOR PUBLICE ÎNCĂ DE ACUM 300 DE ANI, DAR LA NOI DOAR DE 30 DE ANI

Media10: Studiile pe tema drepturilor omului arată că mulți români nu-şi cunosc drepturile şi nici garantul acestora, dar au convingerea că le sunt încălcate. Românii au puțină încredere în judecători şi procurori, iar în privinţa celor care-i pot apăra, încrederea este mai mare în poliţişti şi jurnalişti. Cum poate fi schimbată această situație?

Cristi Dănileț: Cetățenii cel mult au auzit de cuvinte precum „drepturi”, „libertate”, „justiție”, dar nu prea știu ce înseamnă ele și în niciun caz nu cunosc procedurile prin care își pot valorifica drepturile sau pot cere intervenția organelor staului în caz de violare a lor. Probabil asta se întâmplă din cauza lipsei culturii sau cel puțin a educației juridice. Iată, în Occident se vorbește de rule of law și separația puterilor publice încă de acum 300 de ani, dar la noi doar de 30 de ani. Or, pentru împământenirea acestor concepte care stau la baza democrațiilor sănătoase, e nevoie să mai curgă ani buni. Avem nevoie să învățăm și să acceptăm că libertatea îți permite să faci tot ceea ce nu este interzis de lege, că democrația nu există fără responsabilitate, că legile sunt obligatorii chiar dacă ni se pare incorecte sau imorale, că hotărârile judecătorești definitive au putere de lege. Dacă s-ar ști toate astea, părțile nu s-ar război cu judecătorii în procese și nici nu ar căuta o justiție paralelă în mass-media. Mulțumirea mea este că în ultimii 10 ani justiția este mai de încredere decât politicul: astfel, românii cred în sistemul de justiție de două ori mai mult decât în Guvern și de trei ori mai mult decât în Parlament.

ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 14 ANI UN COPIL RĂSPUNDE PENAL, DAR NIMENI NU ÎI SPUNE CE ÎNSEAMNĂ ACEST LUCRU.

Media10: Sistemul juridic este un hățiş pentru mulți copiii şi tineri. Educația juridică lipseşte din programa şcolară. Cât de grav este acest lucru?

Cristi Dănileț: În România avem în vigoare peste 9600 de legi; toate trebuie cunoscute și aplicate. Începând cu vârsta de 14 ani un copil răspunde penal, dar nimeni nu îi spune ce înseamnă acest lucru. Mai mult, există regula potrivit căreia nimeni nu poate invoca necunoașterea legii drept scuză pentru a nu răspunde în caz de încălcare a unor dispoziții legale. Or, este o imensă ipocrizie să ceri copiilor să cunoască atâtea legi sau chiar numai pe cele mai importante fără ca cineva să le explice pe înțelesul lor. Le dăm cărți de identitate când fac 14 ani, dar nu le spunem copiilor ce nu au voie să facă, ce li se întâmplă dacă comit infracțiuni, cât de grav este să aibă dosar penal. Împlinesc 18 ani și avem pretenția să iasă la vot, dar nu îi învățăm nimic despre politică sau modul de identificare a informațiilor necesare pentru a vota. În felul acesta tinerii cresc cu aversiune față de autoritate, față de legi, poate chiar față de justiție și de politic. Pentru că ei au acces liber la informația online și dezvoltă puseurile de revoltă specifice perioadei adolescentine, riscăm să avem în câțiva ani mulți adulți nu doar iresponsabili, ci chiar anarhiști. Adică dacă nu suntem azi atenți, s-ar putea ca mâine să fim în pericol.

Media10: Ați facut publice o serie de materiale cu informații juridice accesibile pentru tineri şi copii. Ce credeți că ar trebui să faca statul în acest sens?

Cristi Dănileț: Actualul sistem de învățământ îi pregătește pe copiii noștri doar pentru examene, din păcate. Or, noi ar trebui să îi pregătim pentru viață. Să le facem educație civică, juridică, politică, de mediu, nutrițională, sexuală, sportivă, religioasă, rutieră etc. Cât privește educația juridică, eu am conceput acum câțiva ani un proiect național: am înființat organizația Voci pentru Democrația și Justiție, am conceput un site specializat de educație juridică, dau informații zilnice pe contul de FB creat special, avem un canal pe youtube și pe instagram #O.I (organisme inteligente) unde am postat infografice și filmulețe de desene animate cu teme de interes, am alcătuit un Ghid practic de educație juridică și civică pe care l-am pus gratuit pe net, am instruit studenți și practicieni ai dreptului să predea lecții de educație juridică, am ținut lecții de educație juridică nonformală pentru elevii din școli și licee, unele fiind chiar filmate și urcate pe net. Statul ar trebui să preia acest proiect pe care îl oferim la cheie. Putem face o instruire cu profesorii care predau materii socio-umane să îi familiarizăm cu elementele de drept după care aceștia să poată susține lecții în cadrul unor module de educație juridică la materiile lor (civică, sociologie, filosofie, psihologie etc). Iar asta ar trebui să înceapă deja de…ieri.

UN OM INFORMAT VA FI VERTICAL, CURAJOS ȘI VA ÎNȚELEGE MODUL DE FUNCȚIONARE A STATULUI

Media10: Există cursuri de educație juridică în sistemele de învățământ din alte țări?

Cristi Dănileț: În nicio țară din Europa nu există cursuri de „legal education” atât de complexe pe cât le-am gândit în România. Dar ce am făcut noi a fost doar educație nonformală. Am ajuns cam la 30.000 de elevi și am distribuit cam 12.000 de manuale gratuite, printate cu sprijinul unor sponsori inimoși. Dar în România sunt 800.000 de adolescenți la care ar trebui să ajungă informații elementare de natură juridică, practică și la nivelul lor de înțelegere. Or, asta trebuie făcută în mod formal și profesionist. Iar asta trebuie asumat de Ministerul Educației. Din păcate, de cinci ani încă se evită a se lua o decizie.

Media10: Un popor mai puțin informat şi educat este şi un popor mai uşor de manipulat. Se joacă în România această carte?

Cristi Dănileț: Unele din manipulările practicate azi în domeniul juridic sunt favorizate de lipsa de informații juridice. Altele, de lipsa exercițiului în a căuta informații relevante sau a discerne cu privire la ele. Un om informat va fi vertical, curajos și va înțelege modul de funcționare a statului și rostul regulilor pentru protejarea indivizilor. Credeți-mă, sunt un consumator de media, și mă simt cu adevărat neputincios când văd speculațiile și chiar aberațiile care se fac pe teme juridice de către unii analiști sau jurnaliști.

OMULUI TREBUIE SĂ ÎI FIE FRICĂ NU DE ALȚI OAMENI (COLEGI, ȘEFI, STRĂINI, POLITICIENI), CI DOAR DE LEGE

Media10: Cum ar trebui să reacționeze tinerii la neregulile de care se lovesc zilnic? İncă există în România concepția de felul “capul plecat sabia nu-l taie”….

Cristi Dănileț: Proverbul acesta are o continuare pe care am uitat-o, deja: „…dar nici soarele nu îl vede”. Eu nu sunt pentru omul umilit și servil față de alți indivizi. Un om fricos nu poate fi un om liber. Omului trebuie să îi fie frică nu de alți oameni (colegi, șefi, străini, politicieni), ci doar de lege: el trebuie să știe că atât timp cât se asigură respectarea legii, fiecare suntem în siguranță. Oamenii sunt egali între ei doar din punct de vedere legal. Iar copiii sau tinerii trebuie să știe că nimănui nu îi este îngăduit să îi agreseze psihologic, emoțional, fizic sau sexual, tot astel cum nici lor nu le este permis să agreseze alți copii, tineri sau adulți. Pentru apărarea drepturilor lor, cei tineri trebuie să acționeze respectuos, cel mai bine prin intermediul organizațiilor din care fac parte și, desigur, anunțând autoritățile (părinți, avocați, magistrați). Răzbunarea este interzisă de lege.

Media10: Doi copii sunt abuzaţi în fiecare oră în România. E concluzia sumbră ce reiese din statisticile autorităţilor. Cifrele ar putea fi însă mult mai grave, pentru că nu toate cazurile sunt semnalate. Avem legi care să îi apare? Ce şanse au aceşti copiii să fie protejați?

Cristi Dănileț: „Bătaia e ruptă din rai” – cu asta ne-am născut în timpul comunismului. Cu scuze care să justifice lenea, chiului, bătaia, violul, incestul, corupția, omorul. Cel mai tare, mai puternic, poate face orice. Bărbatul mai tare ca femeia, părintele mai puternic decât copilul, profesorul cu drepturi totale asupra elevul. Frica și abuzul au fost predate și exersate pe generații întregi. De aici lipsa de respect pe care o vedem azi la unii față de alții. De aici cele două Românii, chiar paralele, prezentate de televiziunile care spală creiere în fiecare seară. Iar violența domestică e groaznică: în foarte multe familii din țara noastră cel mai slab (de regulă femeia, copilul, sora mai mică etc) este supus violențelor de tot felul, el nefiind privit ca o ființă omenească, ci ca un obiect al proprietății: de altfel și spunem copilul „meu”, soțul „meu” ș asta creează senzația că, fiind „al tău”, poți face tot ceea ce dorești cu el, căci el nu este asemenea ține. Acesta e un derapaj uriaș ce ține de mentalitatea poporului. Prin urmare, cum morala sau chiar religia nu face față la acest fenomen, e nevoie de intervenția organelor legii. Iar poliția nu poate interveni decât dacă exisă o sesizare de la cel violentat sau de la martori, care sunt mult prea indiferenți. De aceea, sesizările sunt prea puține.

AU TRECUT VREMURILE CÂND NUMAI CORUPȚIA REZOLVA ORICE PROBLEMĂ ÎN ROMÂNIA

Media10: În România sunt mulți tineri descurajați, dezamăgiți de nedreptățile, în principal de corupție. Cum poate fiecare dintre ei să schimbe realitatea acestei țări, ce pârghii legale au la dispoziție?

Cristi Dănileț: Au trecut vremurile când numai corupția rezolva orice problemă în România. În 2004 am început lupta împotriva corupției și acum există o altă generație de magistrați, polițiști, doctori, profesori, funcționari care au înțeles periculul acestui flagel. Eu, de exemplu, provin dintr-o familie modestă, am intrat prin concurs în justiție, nu am dat vreun ban. La fel și mulți alți colegi de ai mei. Și mi-am impus, apoi, ca nici mai departe să nu dau mită. Să invoc prevederile legale, să acționez legal, să cer să mi se aplice legea ca pentru toți ceilalți și să suport consecințele în mod demn atunci când greșesc. Nu să cumpăr favoruri. Deci, dacă vrem o schimbare în bine, începem cu noi: să fim noi corecți, apoi să ne „batem” ca cei din jurul nostru să fie corecți.