**23 aprilie – Ziua Cărții. 15 febr – Ziua Lecturii**[Semnalam] în urmă cu ceva vreme lipsa unei metode clare, de stabilire a zilelor cu semnificația națională: uneori acest lucru este stabilit de Parlament, alteori de Guvern, alteori de organisme centrale neguvernamentale. Regula a fost că aceste zile se stabilesc pentru România, dar avem și o zi prin care România declară o zi mondială. Iată că acum s-a ajuns și la suprapuneri: am găsit două zile care celebrează același lucruAstfel, prin Legea nr. 81/2014, data de 23 aprilie a fost declarată drept Ziua Cărții. Din expunerea de motive care a însoțit în Parlament proiectul de lege aflăm că acesta și-a propus creșterea respectului și preocupărilor față de cultură, adresându-se în special elevilor. După care inițiatorul face trimitere la Ziua Mondială a Cărții. Ei bine, am descoperit că în anul 1995 UNESCO a proclamat această zi prin rezoluția 3.18 pentru a marca faptul că prin cărți se diseminează și se păstrează informațiile, iar din pagina dedicată acestei zile rezultă clar că printr-o astfel de sărbătoare se încurajează cititul. Așadar, Ziua Cărții nu are legătură cu producere de cărți (oricum, pentru aceasta avem un act normativ special, Legea nr. 186/2003), ci cu cititul cărților. Numai că, recent, prin Legea nr. 21/2022 s-a instituit data de 15 februarie ca Ziua Națională a Lecturii, pentru organizarea de activități prin care să se evidențieze importanța lecturii, în special în formarea copiilor și tinerilor. Interesant este că în expunerea de motive la proiectul de lege se menționează de Ziua Mondială a Cărții care a fost declarată de UNESCO pe 23 aprilie, dar se notează că din cauză că acestă zi a fost stabilită de UNESCO, inițiativele de promovare a lecturii au rămas la nivel privat, lipsind un cadrul legal pentru desfășurarea de activități în școli sau instituții culturale. Dar, marea surpriză vine acum: „Majoritatea țărilor care sărbătoresc ziua internațională au și echivalent national, astfel că necesitatea legii de față nu poate fi pusă la îndoială”. Cu alte cuvinte, nu se știa că există o zi națională care transpune în țara noastră Ziua Cărții. Mai mult, Consiliul Legislativ - care are misiunea de a atenționa asupra paralelismelor legislative- nu a pomenit în avizul său nimic de Legea nr. 18/2014. Între noi fie vorba, când există o zi internațională sau mondială, aceasta nici nu trebuie „implementată” printr-un act normativ ca să devină o zi națională: pentru că România face parte din organismul internațional care declară acea zi, pur și simplu aceasta este celebrată și la noi. Unde mai pui că există și inițiative private în acest domeniu: pe 2 aprilie este Ziua Internațională a Cărții pentru Copii (marcată încă din anul 1967), iar pe 14 februarie este Ziua internațională a Cărții dăruite (din anul 2012). România se află pe ultimul loc în UE la citire: românii alocă lecturii numai 5 minute pe zi; doar 16% citesc cărţi lunar; 35% nu au citit niciodată o carte; doar 5% merg la bibliotecă pentru a împrumuta o carte. Mai mult, 16% din elevi părăsesc prematur școala, 50% din absolvenții de liceu nu promovează examenul de bacalaureat, iar 40% din populația este analfabetă funcțional.Studiile internaționale arată că lectura dezvoltă empania, cunoștințele generale și vocabularul. Citirea timp de 6 minute pe zi reduce stresul. Cei care citesc cărți cel puțin jumătate de oră zilnic trăiesc cu doi ani mai mult decât cei care citesc doar ziare și reviste. Site-ul Bibliotecii Naționale a României este aici, cel al Muzeului Național al Literaturii Române: aici, cel al Bibliotecii Digitale a Românie: aici. Biblioteca Gutenberg este un proiect unde pot fi descărcate legal cărți gratuite în limba engleză: aici. Susținerea și promovarea culturii scrise se face conform Legii nr. 186/2003. Legea bibliotecilor este nr. 334/2002.
Lectura în România - două sărbători legale
Publicat pe data de 14.02.2022