]
Unul dintre cei mai vizibili magistrati din tara, judecatorul Cristi Danilet are legaturi stranse cu Iasul. A studiat in Copou si a primit pachete cu alimente de la parinti, aidoma miilor de studenti din acea perioada. Actualmente membru al Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Danilet este vazut ca un militant pentru reforma in Justitie.
Cristi Danilet s-a nascut la Vatra Dornei pe 14 decembrie 1975. A urmat cursurile Facultatii de Drept a Universitatii „Al. I. Cuza”, pe care le-a absolvit in 1998. Apoi s-a specializat in stiinte penale si criminalistica la Timisoara si Cluj. De pe 7 ianuarie 2011 este membru CSM, ales din partea Judecatoriilor. A fost vicepresedinte la Judecatoria Oradea, judecator la Tribunalul Cluj, consilier al ministrului justitiei si judecator la Judecatoria Vatra-Dornei.
1. Ati absolvit Facultatea de drept la Iasi, in 1998. Aveti nostalgii, ati mai vizitat Iasul?
Am urmat cursurile Facultatii de Drept a Universitatii Al.I.Cuza in perioada 1994-1998. Dupa ce am obtinut licenta, am revenit in Iasi: uneori in interes personal (fiica mea cea mare locuieste aici), alteori pentru a-mi revedea colegii de Facultate (in 2008 am participat la intalnirea de 10 ani), iar altadata in interes profesional (ca membru CSM, am facut vizite de lucru la instantele judecatoresti iesene si am fost invitat la diverse manifestari stiintifice ale universitatilor de aici).
2. Dati-ne cateva detalii despre studentia Dvs. Unde ati fost cazat, din ce va intretineati, daca aveati vreun profesor favorit.
Dupa ce am terminat liceul, m-am decis sa urmez cursurile facultatii de drept. Am luat trenul si am coborat la Iasi fara sa stiu macar unde este facultatea. Am mers pe jos spre Rapa Galbena, am urcat Copoul, am intrat in cladirea aceea uriasa de pe partea stanga si m-am inscris. Dupa ce am sustinut un concurs in care eram 12 candidati pe loc, cu examinari din istoria Romaniei si gramatica limbii romane, am fost declarat reusit. In primul an am stat la gazda, in Copou – nu imi era deloc cunoscuta lumea universitara si credeam ca nu am conditii adecvate la camin pentru a invata. Tin minte chiar cum am facut cerere ca renunt la locul rezervat in camin – era ciudat, altii care stiau cum stau lucrurile isi vindeau locurile…. In urmatorii ani am locuit in caminele facultatii, din cartierele Targusor si apoi la familisti in Codrescu. Tare greu imi era sa ma odihnesc in Targusor – eram cate 6 in camera, se faceau des bairamuri J.
Dupa primul semestru al anului intai si pana la sfarsitul facultatii am obtinut bursa de merit sau de studiu. Parintii, ambii muncitori, imi trimiteau saptamanal pachet cu mancare, asta daca nu ajungeam acasa, la Vatra-Dornei. Cu banii de bursa ma intretineam si imi cumparam casete audio – erau atunci la moda si mi-am facut o colectie cu peste 300 de albume ale celor mai bune trupe rock din lume.
Nu am pierdut niciun curs. Scriam de mana tot ce spuneau profesorii si multi colegi imi cereau cursurile sa le multiplice. Mergeam si la seminarii, iar in sesiune invatam in biblioteca. De departe obiectul preferat a fost Dreptul Penal partea speciala - profesorul Tudorel Toader a ramas pentru mine unul dintre oamenii care au contribuit esental la formarea mea ca profesionist.
3. Sunteti un judecator tanar, care a ajuns pe o treapta profesionala foarte inalta – membru in CSM. Privind retrospectiv, ati recomanda unui absolvent de liceu sa urmeze cursuri de drept?
Acum cativa ani as fi spus „nu”. Am trecut prin patru instante si am activat in administratia judiciara, realizand cat e de greu sa lucrezi intr-un sistem in care numarul de dosare creste de la an la an, colegii sunt dezamagiti, presa ne ataca, politicul incearca sa ne controleze. Am inceput din 2003 sa pun umarul la reforma justitiei si de atunci au avut loc multe evolutii. Desigur, mai sunt lucruri de imbunatatit, dar cert acum justitia e alta decat in urma cu 10 ani. De aceea, acum invit toti tinerii curajosi si verticali, cu simt de raspundere si mai ales dedicati, sa urmeze cursurile de drept si sa intre apoi in magistratura, ori sa devina avocati, grefieri, notari, executori.
4. Date fiind si evenimentele din aceasta vara, legate de suspendarea Presedintelui, Dvs., ca judecator CSM, ati sustine ideea predarii unor cursuri simplificate de drept constitutional in scoala?
Eu constat ca nu exista o cultura a democratiei in Romania, lumea nu stie ce e statul de drept („rule of law”) si ce inseamna ca puterile statului trebuie sa fie separate. As dori mult ca cetatenii sa inteleaga ca independenta justitiei nu este un privilegiu al magistratilor, ci un drept al justitiabililor: numai daca judecatorii si procurorii sunt independenti exista garantii ca deciziile lor nu vor fi influentate de puteri publice sau alti factori de presiune; numai in acest fel legea poate fi aplicata in mod egal pentru toti. Prin urmare, cetateanul este primul care trebuie sa militeze pentru justitie autentica. Or, acest lucru nu se poate face decat daca facem o educatie adecvata: noi, in CSM, am inceput sa discutam public despre aceste subiecte prin intermediul mass-media (interviuri, emisiuni) sau new-media (blog, facebook), dar e nevoie de mai mult: cursuri elementare de drept constitutional si organizare judiciara, inca din anii tineretii.
5. Daca luam in calcul separatia puterilor in stat, CSM si CCR apartin puterii judecatoresti?
Prin „putere judecatoreasca” se intelege, potrivit Constitutiei, doar instantele judecatoresti si activitatea acestora.
CSM este un organ constitutional care face parte, alaturi de instante si de parchete, din ceea ce se cheama „autoritate judecatoreasca”. Rolul sau este de a garanta independenta justitiei, iar aceasta se realizeaza prin doua modalitati: la nivel de sistem, prin implicare in politicile publice interesand justitia (participarea la dezbateri, inclusiv prin reactii impotriva discursurilor politicienilor care decredibilizeaza justitia si magistratii); iar la nivel individual, prin gestionarea carierei fiecarui judecator si procuror (de la recrutare, pana la avansare in functie sau sanctionare) fara implicarea in niciun fel a executivului sau legislativului.
CCR este o autoritate constitutionala situata in afara celor trei puteri clasice – legislativul, executivul si judiciarul. E si normal sa fie asa, pentru ca una dintre atributiile sale este solutionarea conflictelor intre puteri, ceea ce nu ar putea fi facut daca ar fi ea insasi parte dintr-o putere. Dar Constitutia ocroteste in mod special membrii CCR, denumindu-i „judecatori” si acordandu-le inamovibilitate pe durata mandatului. Asadar, chiar daca ei sunt numiti politic, activitatea Curtii este una jurisdictionala si nu politica, scopul curtii fiind identificarea neconcordantelor dintre legile, actiunile sau masurile adoptate de puterile statului si legea fundamentala - Constitutia.
6. Ce valoare are Raportul Comisie de la Venetia publicat pe 14 decembrie cu privire la Romania?
Comisia de la Venetia este un organism consultativ al Consiliului Europei, specializat in chestiuni constitutionale. Raportul sau arata ca in Romania au avut loc asta vara deraieri de la regulile democratice.
Trebuie sa se inteleaga ca o democratie nu inseamna tirania majoritatii: chiar daca la putere intr-un stat vine la un moment dat o anumita entitate politica, activitatea acesteia nu poate incalca, in virtutea majoritatii pe care o reprezinta, regulile prescrise in Constitutie si legile tarii – este ceea ce se cheama democratie constitutionala. Si este singura cale pe care Romania o are de parcurs: sa devenim o tara in care atat cei care conduc tara, cat si cei care sunt astfel condusi respecta legea si accepta tragerea lor la raspundere atunci cand o incalca. Nu magistratii trebuie antipatizati ca aplica sanctiuni, ci infractorii sunt cei care trebuie stigmatizati social.
Pana la urma, ceea ce fac magistratii este o asanare moralo-juridica a societatii: tuturor celor care incalca legea trebuie sa le fie frica de consecintele faptelor lor. Caci magistratii nu sunt preoti, ei nu iarta: ei trimit infractorii la inchisoare, obliga la despagubiri pe cei care au produs daune, anuleaza actele abuzive ale administratiei, obliga patronii sa reincadreze salariatii concediati nelegal, vegheaza la modul in care parintii despartiti isi cresc si educa copiii si asa mai departe.
7. Membrii CSM si judecatorii CCR au devenit cunoscuti publicului larg abia dupa evenimentele din aceasta vara. Considerati ca expunerea media poate afecta prestatia unui judecator?
In aceasta vara politicienii si-au permis sa atace institutii precum CSM, CCR, ANI, ICCJ, DNA pentru ca acestea au in analiza si au solutionat dosare cu oameni politici sau cu oameni de afaceri care au parut pana acum intangibili. Or, justitia trebuie sa fie egala pentru toti. Faptul ca justitia instrumenteaza si dosare de acest gen este cea mai mare dovada a independentei lor. Iar faptul ca cei anchetati fac parte in toate partidele politice este o dovada ca magistratii nu pot fi controlati de nicio forta aflata la putere sau in opozitie, la un moment dat. Noi nu datoram nimic nimanui, ci ne supunem doar legii, dar restul datoreaza la randul lor respectul legilor si magistratilor.
Pe de alta parte, judecatorii CCR au intrat in atentia politicienilor ca urmare a masurilor adoptate de acestia din urma intr-o maniera neconstitutionala. In mod cu totul inadmisibil, anumite trusturi de presa controlate de politicieni au inceput sa atace persoana judecatorilor si, prin aceasta, insasi institutia.
In aceste conditii, avand ca indatorire deontologica sustinerea si apararea statului de drept, mai multi membri din CSM si CCR am decis sa iesim public pentru a arata ce se intampla in Romania: atacuri nepermise la adresa unor institutii esentiale, subminarea prin aceasta a insasi ratiunii de a fi a acestora si, prin urmare, a statului de drept, amenintarea si intimidarea magistratilor pentru a le deturna deciziile. In acel moment nu a mai contat grija pentru persoana noastra, a celor atacati, ci incunostintarea populatiei si a institutiilor europene despre abuzurile comise pentru a ajuta la corijarea comportamentului politicienilor conform standardelor aplicabile in relatiile dintre puteri.
8. Se acuza existenta unor „presiuni” asupra magistratilor, indiferent daca sunt judecatori sau daca sunt procurori. Prin natura meseriei insa, aceste categorii sunt supuse presiunilor. Considerati mai periculoasa pentru justitie agresiunea venita din partea unui interlop, a unui politician sau a unui trust media?
Presiunile au existat intotdeauna impotriva magistratilor. Si da, e de datoria lor derivata din misiunea pe care o au, sa reziste la aceste presiuni. Sunt cazuri de colegi insultati de catre partile din dosare – chiar recent a fost condamnata o astfel de persoana pentru injurii adresate unui procuror in sala de judecata. Sunt situatii de magistrati care instrumenteaza dosare deosebit de grele, pentru destructurarea unor retele de crima organizata – uneori amenintarile vizeaza viata lor si a familiei, iar atunci exista metode specifice de protectie a lor.
Mass-media e rareori autoarea unor astfel de „atentate” – exista un singur trust media in Romania, controlat insa politic, care o face in mod regulat. Acesta insa a coborat in derizoriu profesia de jurnalist, transformand jurnalistul intru-un fel de mercenar. In general insa, mass-media e canalul de comunicare folosit de cei cu interese directe in dosarele pe care noi le instrumentam.
Iar cand presiunile vin din partea politicului (prin intimidari, amenintari, insulte), nu mai e vorba doar de atingerea adusa reputatiei profesionale a magistratului, ci e vorba de insasi incalcarea independentei justitiei, asa cum subliniaza si Comisia Europeana in raportul din cadrul MCV din luna iulie, dar si Comisia de la Venetia in raportul din aceasta luna. Iar daca nu exista independenta justitiei, nu exista stat de drept, si deci nu exista democratie. In acel moment statele dezvoltate si institutiile europene au tot dreptul sa nu mai aiba incredere in noi si sa intrerupa relatiile diplomatice ori economice. Ceea ce echivaleaza cu izolarea si coborarea noastra in randul tarilor din lumea a treia.
9. Daca ati putea da timpul cu 20 de ani inapoi, ce alta profesie v-ati alege?
In 1994, cand am terminat liceul, vroiam sa devin politist: credeam ca e singura profesie prin care pot sa contribui la curatarea lumii de infractori. Am intrat la facultatea de drept si soarta a facut sa devin judecator. Nu regret nicio clipa. Fac parte dintr-un grup de juristi de elita de care depinde soarta a milioane de oameni si, mai ales, evolutia societatii. Probabil profesia de judecator e cea mai frumoasa din lume. Ma provoaca intelectual foarte mult, sa citesc legi, carti, si sa rezolv dosare, dar imi si confera suficienta libertatea de actiune si de exprimare ca sa militez pentru independenta justitiei. As realege aceasta profesie oricand, fara nici cea mai mica rezerva.
ANTERIOR :