In proiectul noului cod penal, scad limitele de pedeapsa pentru unele infractiuni de coruptie. Astfel, pentru luarea de mita scad de la 3-12 ani inchisoare in codul actual la 2-7 ani in proiect (iar pentru cei care nu ocupa o functie publica se prevede chiar o reducere la jumatate fata de aceste limite – de ex, un medic acum e sanctionat pentru mita cu 3-12 ani, iar in noul Cod va fi 1-3 ani 6 luni), pentru traficul de influenta si cumpararea de influenta scad de la 2-10 ani la 1-5 ani.
Justitificarile aduse de Ministerul Justitiei sunt: a) pedepsele aplicate în concret de instanţe pentru această categorie de infracţiuni; b) necesitatea corelării cu dispoziţiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancţionare a pluralităţii de infracţiuni dar şi la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităţilor alternative de individualizare a executării sancţiunilor; c) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei fireşti a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; d) necesitatea revenirii la tradiţia Codurilor penale în anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 şi Codul penal în vigoare în forma avută la adoptarea sa în 1968).
Critica argumentului a): In repetate raduri, Comisia Europeană a criticat in mod oficial faptul ca instantele de judecata din Romania pronunta pedepse mici pentru infractiunile de coruptie. Astfel, numai in Raportul din iulie 2008, autoritatile de la Bruxelles mentioneaza de 5 ori in cele 8 pagini ale raportului ca instantele dau pedepse care nu sunt descurajatoare, fiind pronuntate pedepse cu inchisoarea mici sau cu suspendarea executarii pedepsei.
De asemenea, aceste afirmatii in legatura cu pedepsele mici date de instantele de judecata vin mai inainte de finalizarea de catre Ministerul Justitiei a studiului cu privire la modul de individualizare al pedepselor aplicate de instante pentru infractiunile de coruptie asumat de Guvernul roman prin Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. De altfel, si in Raportul intermediar din februarie 2009, Comisia Europeana noteaza ca „România a instituit un grup de lucru pentru a îmbunatati uniformitatea jurisprudentei în ceea ce priveste sanctiunile în cazurile de coruptie. Primele rezultate ale acestui grup de lucru sunt asteptate în luna mai”. Asadar, asteptam un raport pe pedepse in mai 2008, dar deja vorbim de o regula a pedepselor mici in martie 2008…
Critica argumentului b): Acest argument e valabil in cazul oricaror infractiuni prevazute in noul Cod Penal. Or, infractiuni precum coruptia si alte infractiuni „la moda”, gen jaful armat („pistolarii”), traficul de persoane, de droguri, de arme trebuie sa aiba reguli speciale de sanctionare. Ele sunt infractiuni periculoase si in continua extindere si nimic nu poate argumenta scaderea pedepselor legale.
Critica argumentului c): Coruptia e un flagel mondial. De aceea statele lumii au si adoptat instrumente internationale menite sa atraga atentia asupra acestui fenomen. Iar in aceste instrumente se prevede clar care sunt criteriile de stabilire de catre legiuitor a pedepselor. Astfel, prin art 30 pct. 1 Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei din 2003 ratificata de Romania prin Legea nr. 365/2004, se prevede doar gravitatea infracţiunilor de coruptie ca fiind criteriul de stabilire a pedepselor, nicidecum practica instantelor. De asemenea, Romania a ratificat prin Legea nr. 27/2002 Conventia penala privind coruptia adoptata de Consiliul Europei in 1999, care in art 19 prevede obligatia statelor semnatare de a stabili sancţiuni şi măsuri efective, proporţionale şi descurajatoare pentru comiterea infractiunilor de coruptie. Asadar, daca e sa vorbim de o ierarhie fireasca a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penala, trebuie sa recunoastem ca dreptul la educatie potrivita, justitie corecta, mediu sanatos, economie puternica, toate ocrotite prin incriminarea coruptiei, cred ca e evident ca locul sanctionarii coruptiei este unul in varful acestei ierarhii.
Critica argumentului d): Acum, nu am avut la indemana Codurile din 1864 si din 1936, dar am luat Codul din 1968 si am constatat ca luarea de mita se sanctiona cu inchisoare 3-10 ani, ceea ce este o sanctiune legala mai aspra decat cea prevazuta in proiectul noului Cod Penal. Asadar, Codul din 1968 contrazice insusi argumentul ministerului, cum ca se revine la traditie…Adevarul ca numai de respectarea traditiei nu poate fi vorba cand perceptia coruptiei in Romania ne-a situat pe locul 1 in 2007 intre tarile UE si pe locul 2 in 2008.
Prin urmare, faptul ca instantele aplica pedepse mici in cazul infractiunilor de coruptie impune o corijare a acestui aspect, nicidecum scaderea limitelor pedepselor legale: instantele trebuie sa respecte regulile fixate de legiuitor, nicidecum invers!. Faptul ca maximul legal este 15 sau doar 10 ani, nu e asa important caci, intr-adevar, cu cat maximul legal e mai ridicat, cu atat instantele tind sa nu aplice pedepse concrete indreptate spre acel maxim. Dar ceea ce trebui facut este ca legiuitorul sa ridice limita minima a pedepsei legale si eventual sa interzica aplicarea masurilor de suspendare a executarii pedepsei pentru acest gen de infractiuni. Asta daca vrem cu adevarat sa luptam impotriva coruptiei.
Poate nu ar fi rau sa urmam exemplul Slovaciei, tara unde pedeapsa minima pentru coruptie este de 4 ani cu executare, fiind interzisa prin lege suspendarea acesteia. Fie ca ia mita un conductor de tren, fie un magistrat sau politician, totul porneste de la 4 ani in sus.
Pe acelasi subiect: RomaniaCurata, UrbanIulian, UrbanIulian2, , Cotidianul, TI-Ro, EvZ, TVR