Pentru o altfel de CCR (partea a V-a): motivarea si pronuntarea solutiei

În episoadele anterioare am discutat organizarea CCR: [partea I] – de ce nu e bine să fie doar judecători de carieră la CCR, [partea a II-a] – critica denumirii Curții și membrilor săi, [partea a III-a] –toate autoritățile publice centrale să fie implicate în numirea membrilor, [partea a IV-a] – cum se poate evita numirea politicienilor la CCR. În episoadele care urmează voi vorbi despre funcționarea Curții.Modul în care publicul ia cunoștință de soluția CCR este unul profund criticabil. Astfel, modelul folosit de Curte este cel prescris de procedura civilă și întâlnit de instanțele judecătorești, care este la fel de defectuos. În prezent, după ce în ședință publică se discută sesizarea CCR, judecătorii intră în deliberare, care are loc în secret. Fiecare aduce argumentele pro și contra unei soluții pe care o întrevăd și apoi, respectându-se regula unanimității sau a majorității de voturi, se adoptă hotărârea. De câțiva ani încoace, după deliberare, aflăm pe surse hotărârea, de la o anumită partea a presei. După câteva ore apare și comunicatul oficial al CCR pe site-ul instituției. Așa citim soluția adoptată, de admitere sau de respingere a sesizării, care rareori este însoțită de o explicație scurtă. Ulterior, în termen de 30 zile, este publicată pe site şi motivarea hotărârii, care cuprinde referiri pe larg la legislaţia incidentă, argumentele de admitere/respingere, trimiteri la jurisprudența anterioară a Curții, propuneri de modificare a legislației, explicaţii ale efectelor deciziei. După încă câteva zile este publicată hotărârea în întregime în Monitorul Oficial (moment în care ea devine obligatorie pentru toată lumea) și tot acolo, dacă este cazul, apare și opinia separată ori concurentă. Eu propun ca cele două părţi componente ale hotărârii CCR să fie publicate simultan: motivarea și dispozitivul trebuie publicate odată, la data pronunțării soluției. În felul acesta toți cei interesați vor afla soluția și vor înțelege argumentele care au dus la ea. S-ar înlătura orice fel de speculații, care în prezent nu sunt deloc puține. Iar până la publicarea în Monitorul Oficial, autoritățile vizate vor avea timp să pregătească modificările legislative antamate de hotărârea CCR. Nu în ultimul rând, s-ar respecta și o chestiune de logică juridică: întâi se motivează hotărârea, apoi se redactează soluția. Or, în România, atât la CCR, cât și la instanțele de judecată, mai întâi se adoptă soluția, după care se redactează motivarea.