]Referitor la cele discutate azi în CSM privind – iar – interviul unui general SRI cu privire la preocuparea lor în domeniul justiţiei, redau aici susţinerile mele din timpul şedinţei:
În decembrie 2007 am judecatori-autorizati că există posibilitatea ca judecătorii să fie aleşi de servicii să soluţioneze anumite cauze pentru că la acea dată judecătorii trebuiau să aibă autorizaţie de acces la informaţii clasificate, or acestea se eliberau în urma unor verificări făcute tocmai de acele servicii. Ajuns membru CSM, pe 13 aprilie 2014 am pus în discuţia comisiei pe care o coordonam necesitatea eliminării certificatului ORNIIS pentru judecători. Lucrarea a fost preluată de o altă comisie şi apoi propunerea de modificare a legislaţiei a fost însuşită de Plenul CSM. Ulterior, prin Legea 255/2013 s-a modificat Legea nr. 182/2002 privind protectia informaţiilor clasificate astfel că azi art. 7 alin. 4 prevede accesul magistraţilor la informaţiilor clasificate fără a fi nevoie de o autorizaţie, legea impunând la nivel formal un angajamentul scris în faţa conducătorului instituţiei de pastrare a secretului şi ulterior părăsirii profesiei.
Am întrebat reprezentanţii asociaţiilor (AMR, UNJR şi AMP) prezenţi azi în sala consiliului pentru a contesta hotărârea CSM prin care am decis că interviul unui general SRI cu privire la includerea justiţiei în câmpul lor tactic nu aduce atingere independenţei justiţiei dacă ceea ce ne interesează sunt conceptele/sintagmele folosite în acel interviu sau acţiunile concrete ale SRI? Şi am argumentat:
- Dacă vorbim de conceptele folosite în interviu, atunci asta e lămurit chiar în hotărârea nr. 636/2015: SRI, în baza competenţelor descrise în legea sa din 1992 şi precizate în hot nr. 17/2005 a CSAT are competenţe pe corupţia judiciară şi la asta s-a referit cel care a dat interviu: SRI este abilitat legal să strângă informaţii pe care să le înainteze către DNA. Din păcate, cu toţii cunoaştem cazuri de judecători şi procurori corupţi. Prea mulţi. Au fost cazuri şi în CSM, şi în PICCJ, şi în ICCJ, şi în AMR.
- Daca vorbim de acţiuni concrete, atunci întreb: există vreun coleg judecător sau procuror care au sesizat sau s-au plâns de influenţa serviciilor în ultimii ani?! Avem 3 milioane de dosare anual şi 8000 de magistraţi. Dar avem un singur astfel de caz în ultimul an?! Sau în ultimii 5 ani, de exemplu?! Daca da, ei ar fi trebuit să sesizeze CSM. Dacă AMR sau UNJR ştiu de astfel de cazuri, ele trebuie raportate.
Reprezentanţii asociaţiilor au confirmat în public că e vorba de concepte, nu de acţiuni concrete ale SRI.
Aşadar, toată discuţia şi toate speculaţiile care au tot fost rostogolite în spaţiul public nu au fost ca urmare a unor acţiuni ale serviciilor de informaţii de influenţare a unor magistraţi, ci de folosirea unor cuvinte într-un interviu dat de un reprezentant al acestora.
Contestaţia asociaţiilor a fost azi respinsă de Plenul CSM.