O propunere a ministrului justiției cum că parchetele ar trebui să beneficieze de propria poliție judiciară a generat o dezbatere. Ea este falsă: dezbaterea a avut loc deja, utilitatea acestei măsuri este indiscutabilă, iar modificările legislative în această direcție deja au avut loc.Astfel, potrivit Codului de procedură penală, procurorii (conform Legii nr. 304/2004) desfășoară activitatea de urmărire penală împreună cu lucrătorii de poliție judiciară (conform Legii nr. 364/2004). Aceștia din urmă fac parte din structurile M.A.I. Asta înseamnă că pe linie administrativă, polițistul de la poliția judiciară se subordonează șefului său polițist, iar pe linie de urmărire penală se subordonează procurorului.În concret, un polițist judiciarist are biroul la sediul poliției, unde instrumentează dosare: el primește plângerea victimei sau denunțul martorului pe care le înregistrează la poliție, dar numărul unic de dosar penal îl dă Parchetul; apoi polițistul începe urmărirea penală față de faptă; el discută cu procurorul planul de anchetă; când începe urmărirea penală față de persoană, polițistul trebuie să ia o confirmare de la procuror; când părțile implicate au o plângere împotriva actelor polițistului atunci procurorul e cel care o soluționează; când se formulează actul de acuzație, dosarul trebuie adus de polițist iar la procuror, după care audierile părților se fac de către polițist; dacă descoperă noi acte sau noi persoane implicate polițistul trebuie să extindă cercetarea, dar confirmarea acestei măsuri se face de către procuror; când trebuie făcută o arestare polițistul face o propunere procurorului, procurorul face o propunere judecătorului, polițistul vine cu inculpatul în sala de judecată unde este și procurorul; la sfârșitul cercetărilor, polițistul face o propunere privind soluția, iar procurorul va da soluția legală. Cu alte cuvinte, cu privire la un dosar penal există un du-te – vino permanent între polițist și procuror. Logic, eficiența este una redusă, asta mai ales pentru că la poliție sunt sute de cazuri de instrumentat de către fiecare lucrător. Există însă legi care consacră faptul că lucrătorii de poliție judiciară activează în același sediu cu procurorul, polițiștii fiind detașați la parchet pentru a face echipă cu procurorul: la DNA (din 2002), la DIICOT (din 2016), ba chiar și la mult hulita SIIJ (din 2019), precum și la parchetele tribunalelor (din 2018). - Art. 6 și art. 5 alin. (5) din OUG nr. 43/2002 privind DNA: „Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori, ofițeri și agenți de poliție judiciară (…)”; „Ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea în cadrul secțiilor, serviciilor sau al altor compartimente de activitate, fiind repartizați prin ordin al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție”;
- Art. 7 din OUG 78/2016 privind DIICOT: „ În vederea desfășurării activităților prevăzute la art. 142 alin. (1) din CPP, în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor direcției, în limita posturilor prevăzute de lege.
- Art. 88 ind 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată în anul 2019: „În vederea desfășurării activităților specifice prevăzute de CPP, în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție funcționează, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor Secției, în limita posturilor prevăzute de lege”.
- Art. 120 ind 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată în anul 2018: „În vederea efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor din domeniul economic, financiar, fiscal și vamal, în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale funcționează, prin detașare, ofițeri și agenți de poliție judiciară, în limita posturilor aprobate potrivit legii”.
. Mai mult, Parlamentul a hotărât încă din anul 2016 că regula este detașarea lucrătorilor de poliție judiciară în cadrul parchetelor. Astfel, art. 66 ind.1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată în anul 2016, prevede: „În vederea desfășurării activităților prevăzute de art. 142 alin. (1) din CPP, în cadrul Ministerului Public pot funcționa, prin detașare, ofițeri sau agenți de poliție judiciară, sub directa conducere și controlul nemijlocit al procurorilor, în limita posturilor aprobate potrivit legii”. Așa că nu mai este nicio dezbatere de organizat. Pur și simplu trebuie luată decizia administrativă: toată poliția judiciară trece la Parchet. Simplu. Trebuie găsite doar spațiile de lucru pentru colegii polițiști. Eu cred că doar așa va fi eficiență maximă în activitatea de urmărire penală, având în vedere nevoia de specializare a personalului, atribuțiile de supraveghere directă din partea procurorilor, existența a zeci de mii de cauze restante aflate în urmărire penală, miile de cauze cu autori necunoscuți din care vreo 600 sunt doar în cazul infracțiunilor de omor.