Raportul MCV 2012: ce spune Comisia Europeana

logo\_ce.gif]Am analizat draful raportului politic care circula in aceste zile. Iata ce spune Comisia Europeana, în sinteză: Importanţa MCV- MCV a avut un rol important, pozitiv, în procesul de transformare a României şi a arătat direcţiile de reformă - raportul de azi cuprinde evoluţiile şi regresele României din ultimii 5 ani în domeniul reformei justiţiei şi luptei anticorupţie; concluziile raportului nu permite ridicarea MCV Puncte tari- sunt apreciate anchetele procurorilor (se subliniază că acestea sunt imparţiale, iar evoluţia DNA este cel mai semnificativ aspect după aderarea la UE) şi se constată un angajament semnificativ al instanţelor începând cu 2010, mai ales în soluţionarea cauzelor de corupţie înaltă - pentru prima dată este lăudat CSM, care are o atitudine proactivă în apărarea independenţei judiciare: referire directă la reacţia în cazul „Trofeul calităţii” - noile coduri şi legea micii reforme reprezintă elemente de modernizare, este apreciată noua lege privind promovarea la instanţa supremă şi cea privind răspunderea magistraţilor (dar se atrage atenţia că trebuie aplicată astfel ca nu se înfrângă independenţa justiţiei); este lăudată legea confiscării extinse - este lăudată curtea supremă: ghid de aplicare a pedepselor în materie de corupţie – dar trebuie astfel de ghiduri pentru toate materiile (principiul „aceeaşi pedeapsă pentru aceeaşi infracţiune”), management eficient - dar exemplu trebuie luat de celelalte instanţe - ANI este o componentă esenţială a cadrului instituţional anticorupţie - DGA din cadrul MAI înregistrează progrese Puncte slabe- statul de drept: CE este îngrijorată şi îşi exprimă îndoieli cu privire la respectarea statului de drept şi a ireversibilitatea reformelor. În particular, este îngrijorată de ameninţările şi încercările de influenţare la adresa instituţiilor şi magistraţilor - CCR: ameninţările din partea miniştrilor şi politicienilor la adresa Curţii Constituţionale sunt inacceptabile - instanţe: sunt probleme de supraîncărcare; jurisprudenţă inconsistentă şi probleme de interpretare unitară a legii (judecătorii trebuie să respecte practica instanţelor de recurs, sancţiunile pentru corupţie trebuie să fie mari) şi proceduri ineficiente (e subliniată chestiune prescripţiei), probleme de integritate şi responsabilitate (e subliniată necesitatea abilităţilor pentru rezolvarea cauzelor de achiziţie publică şi confiscarea averilor nejustificate); nu se publică motivările hotărârilor judecătoreşti - CSM: nu a rezolvat problema încărcăturii diferite la instanţe şi a locurilor vacante, s- concentrat prea mult pe solicitări de resurse în loc de schimbări de structură şi sisteme, în cazul „Bârsan” nu s-a găsit o soluţie adecvată - lipsă de cooperare între instituţiile responsabile - nu se pot aloca un nr. suficient de magistraţi pentru aplicarea noilor coduri - corupţia este larg răspândită în România (la nivel înalt, dar şi la nivel de administraţie, educaţie, sănătate, investiţii, vamă), pedepsele sunt în general cu suspendare - ANI: se critică iniţiativele legislative repetate la adresa acestei instituţii - Politic: Parlamentul blochează anchete ale justiţiei prin sistemul de imunitate; refuză executarea unor hotărâri privind incompatibilitatea unor membri ai săi; noul Guvern dă semne că nu acceptă şi nu înţelege că statul de drept este un principiu fundamental; numirile la PG şi DNA trebuie să demonstreze dorinţa politicului şi a judiciarului pentru a sprijini combaterea corupţiei. Concluzii: - se aşteaptă determinare din partea autorităţilor, sustenabilitate şi ireversabilitate a reformelor (se subliniază că trebuie să asigure stabilitatea instituţiilor); conducerea politică trebuie să urgenteze paşii necesari remedierii stricăciunilor aduse reformei în ultimele săptămâni - politicienii trebuie să respecte separaţia puterilor, independenţa justiţiei şi să evite criticarea deciziilor judiciare (se va monitoriza strict acest domeniu), precum şi independenţa Avocatului Poporului - pentru continuarea reformelor, trebuie conlucrare apropiată între judiciar, executiv, legislativ şi societate civilă - sunt 29 de recomandări de îndeplinit privind 6 aspecte: 1. respectarea regulii e drept; 2. reforma sistemului judiciar; 3. responsabilizarea sistemului judiciar; 4. consistenţa şi transparenţa procedurilor din justiţie; 4. efectivitatea justiţiei; 5. integritate; lipsa împotriva corupţiei. Printre ele, şi cele trei propuneri de săptămâna trecută ale CSM privind numirea la MP, respectarea soluţiilor instanţei, necriticarea judecătorilor de către politicieni. Următorul raportUrmătorul raport vine la sfârşitul lui 2012 şi se va evidenţia respectarea statului de drept şi cum s-a restaurat sistemul de separaţie a puterilor. UPDATE: S-a publicat raportul AICI.