Roman in SUA (final)

steag-ro-fluturand.gifZiua a 11-a: Bun venit in RomaniaUltima zi e cea de dupa party organizat in cinstea implinirii unui an de catre fiul unei familii de romani mutati in State de cativa ani buni. M-am simtit insa ca si cum acea petrecere ar fi fost organizata in cinstea venirii mele. Faptul ca m-am intalnit cu atatia romani stabiliti in SUA, a fost punctul culminant al vizitei mele. Asadar, in ultima zi am fost la *left-over*, adica masa de dupa, cand se consuma ceea ce a ramas din ziua precedenta. Vorba vine, caci in fapt oamenii se intalnesc sa mai povesteasca. Dupa ultimele fotografii, am plecat acasa sa imi fac bagajele. Seara am decolat, de la aeroportul din Detroit, o imensitate de cladire. Intoarcerea a insemnat sa pierd 8 0re, ceea ce m-a cam dat peste cap: au trecut doua zile si tot nu mi-am revenit. Ajunsul in Romania nu a fost lipsit de peripetii: La iesire din cladirea aeroportului catre avion, un agent m-a intrebat, ca si pe ceilalti, cat am stat in SUA si care a fost scopul vizitei. I-am spus ce si cum, scapandu-i ca sunt judecator in Romania si am vizitat si o instanta din State. Atunci s-a uitat la mine si m-a intebat cati bani am la mine in acest moment. M-a amuzat intrebarea, dar omul vorbea serios, asa ca i-am raspuns. Mi-a dat drumul sa plec fara probleme. Am luat cursa de Paris. Dupa o ora, am plecat spre Budapesta, unde am ajuns la 12 ziua. Am asteptat in aeroport cursa microbuz catre Cluj-Napoca, care trebuia sa vina la ora 13, potrivit contractului. Cum s-a facut 14 si inca nu venise, am sunat in tara, la sediul firmei AMASIS si o doamna care nu a avut bunul simt sa se recomande, desi eu o facusem, mi-a spus ca mai trebuie sa astept putin. Inca putin? Deja stau de o ora! ma aprind eu. Inca putin, ca soferul va lua si pe cei de ora 15!. Bine, doamna, dar pe noi nu ne anunta nimeni? Stam aici fara sa stim daca va veni cineva sa ne ia?! intreb, si trantesc telefonul. Aceasta firma are cele mai dese curse Budapesta-Oradea-Cluj (smecherie menita, desigur, sa ia fata concurentei), respectiv din doua in doua ore: 13, 15, 17 etc. Ei bine, probabil neavand destui clienti, au cumulat cursele, ceea ce face in mod curent (la plecare am patit lafel, dar am crezut ca e o intamplare). Acum imi pare rau ca nu am decis sa plec cu alte curse, ale altor firme, la ora 13, urmand sa recuperez banii platiti in avans la firma AMASIS. Eram obosit si suficient de iritat. Si nu eram singurul, in aeroport mai asteptand doua persoane pentru acelasi microbuz. Decidem sa mai asteptam pana la ora 15. Cand s-a facut 15.20, deja ne-a sarit tandura. Am telefonat din nou la sediul firmei si madama de acolo mi-a spus Cum, nu a venit inca? Il sun imediat pe sofer. S-a facut 15.45 cand am sunat din nou si mi-a spus ca soferul e in apropiere. Intr-adevar, omul a venit. L-am intrebat ironc daca acum e ora 13, la care mi-a aratat comanda scrisa pentru cursa din partea conducerii firmei, si am vazut cu ochii mei ca omul a era programat sa vina pentru ora 16**. Ceea ce a si facut. Adica, femeia de la firma chiar si-a batut joc de noi! Hotarat sa fac reclamatie contra firmei AMASIS la Protectia consumatorului si sa ii fac de ras pe blog, m-am suit in microbuz si am adormit instantaneu, dezgustat. Bun venit in Romania! Oare m-am intors in copaci..?!.