Când un copil comite o faptă penală precum furtul, tâlhăria, violul sau omorul, statul reacționează diferit în funcție de vârsta copilului:
A. Dacă a împlinit 14 ani, minorul poate fi încătușat de către poliție, anchetat de procuror și sancționat de către judecători (art. 113 C.pen). Dacă este găsit vinovat el este declarat infractor și va fi sancționat printr-o măsură educativă (art. 115):
- pentru fapte mai ușoare: stagiul de formare civică 1-4 luni; supravegherea 2-6 luni; consemnarea la sfârșit de săptămână 4-12 săptămâni; asistarea zilnică 3-6 luni;
- pentru fapte mai grave (infracțiuni sancționate peste 7 ani închisoarea) sau minorul are antecedente: internarea într-un centru educativ 1-3 ani; internarea într-un centru de detenție 2-5 ani sau 5-15 ani.
B. Dacă nu răspunde penal (adică are sub14 ani, deci nu are discernământ în nicio situație când comite fapte penale, respectiv dacă are 14-18 ani, dar expertiza stabilește că a comis acea faptă fără discernământ) el beneficiază de măsuri de protecție specială (art. 60 lit. e), art. 59 lit. a) și c) și art. 84 alin. (1) din Legea 272/2004).
Se dispun la propunerea DGASPC (art. 84) de către: Comisia pentru Protecția Copilului, în situația în care există acordul părinților, respectiv instanța de judecată, dacă nu există acest acord (art. 65 și art. 71 alin. 1). Acestea măsuri sunt:
1. supravegherea specială (art. 71 și art. 85): copilul rămâne în familie familia sa, sub condiția respectării de către acesta a unor obligații, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor școlare;
b) utilizarea unor servicii de îngrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legături cu anumite persoane.
Copiilor li se pot oferi servicii în cadrul Centrului de zi pentru orientarea, supravegherea și sprijinirea reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal (art. 5 din HG 1439/2004), care funcționează după regulamentul aprobat prin HG 867/2015 și și îndeplinește standardele minime din Ordinul M.Muncii 27/2019.
2. plasamentul (art. 62): copilul, va fi încredințat temporar, în ordine, către:
- o persoană sau familie (art. 122 alin. 1 și 2);
- un asistent maternal (art. 122 alin. 3 și OG nr. 27/2024);
- un serviciu de tip rezidențial, care oferă găzduire mai mare de 24 ore, pentru copiii mai mari de 7 ani (art. 123) și care e obligatoriu pentru copiii care comit fapte foarte grave (art. 86):
o case de tip familial: maxim 12 copii;
o apartamente: maxim 6 copii;
o centre de primire în regim de urgență: maxim 30 copii pentru cel mult 6 luni.
Acest serviciu de tip rezidențial este denumit Centru de orientare, supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a copilului care săvârșește fapte penale și nu răspunde penal (art. 6 din HG 1439/2004), care funcționează după regulamentul aprobat prin HG 867/2015 și îndeplinește standardele minime din Ordinul M.Muncii 25/2019.
În România nu există centre dedicate minorilor delicvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copiii victimă (notele de subsol nr. 199-201 din Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023 - 2027).
Cât este sub puterea măsurii:
- copilul și părinții participă la programe de consiliere psihologică (art. 84 alin. 3 si 4);
- copilul beneficiază de servicii specializate pentru reintegrare în societate (art. 88), prevăzute în HG 1439/2004;
- copilul merge la școala din zona centrului, însoțit de un angajat al centrului rezidențial (art. 8 din HG 1439/2004)
- nu se dau publicității date despre copil (art. 87);
- părintele este obligat la plata unei sume lunare sau la muncă în folosul comunității locale (art. 67).
Activitățile desfășurate (art 4 alin. 2 din HG 1439/2004):
- organizarea de şedinţe periodice de consiliere psihocomportamentală sau psihoterapie individuală
- derularea de programe de consiliere individuală şi de grup cu beneficiarii: copilul, familia naturală, extinsă ori substitutivă, alt reprezentant legal al copilului, comunitatea locală din care face parte
Obiectivele acestor activităţi (art 4 alin 1 din HG 1439/2004):
a) prevenirea şi combaterea acţiunilor sau comportamentelor deviante ale copiilor;
b) educarea copiilor în spiritul respectului faţă de lege şi faţă de valorile morale, în spiritul toleranţei, demnităţii şi solidarităţii;
c) încurajarea şi sprijinirea copiilor în evoluţia spre o viaţă responsabilă şi corectă;
d) responsabilizarea şi conştientizarea copiilor faţă de factorii ce le-ar putea periclita dezvoltarea fizică şi morală;
e) reintegrarea şcolară, familială ori socială a copilului.