]După ce în martie 2009 se publicaseră Tezele codului civil, în iulie 2009 a aparut Legea 287/2009 privind Codul Civil, pentru care Guvernul îşi angajase răspunderea. E evident pentru toată lumea că la data elaborării tezelor noul cod civil era aproape gata, munca la ultima versiune a proiectului începând în realitate în 2006. Codul civil nou conţine un nr. de 2664 de articole. În expunerea de motive, la p.29, se arată că noul cod civil trebuie să intre în vigoare odată cu noul cod de procedură civilă. Nu a fost să fie aşa, politicul optând pentru intrarea lor separată.
Astfel, în vinerea care tocmai a trecut a fost publicata Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Codului civil. Deşi potrivit art. 2664 alin.2 din Cod proiectul legii trebuia să fie supus de Guvern către adoptare Parlamentului într-un an de la publicarea codului, acesta a fost înregistrat la Parlament în dec.2010. În fine, legea 71 stabileşte data de 1 oct. 2011 ca data când Codul Civil va intra in vigoare.
Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că orice act trebuie însoţit de o evaluare preliminară a impactului (art.7) – o atare evaluare este la p.28-31 din expunerea de motive a codului. Şi tot legea 24/2000 prevede că la data prezentării în Parlament a proiectului unei legi de complexitate deosebită trebuie prezentat şi studiul de impact (art.30 alin.1 lit d şi art. 33). După cum se ştie, un atare studiu privind toate cele patru noi coduri este în derulare de către o casă de avocatură din Bucureşti, cu banii (1 milion euro) împrumutaţi de la Banca Mondială şi va fi cel mai devreme gata în septembrie 2011.
Aceeaşi lege 71/2011 conţine 375 de modificări ale codului civil – asta înseamnă că 14% din codul care încă nu este intrat în vigoare s-a şi modificat. E adevărat că Legea 24/2000 prevede în art. 58 alin.2 că actele normative de o complexitate deosebită pot fi modificate, completate, abrogate şi în perioada dintre publicarea lor până la intrarea n vigoare, însă trebuie să fie vorba de „situaţii temeinic justificate”. Or, din expunerea de motive a Legii 71 nu numai că nu rezultă care sunt aceste situaţii ce au impus modificarea unui cod mai înainte de intrarea sa în vigoare, dar nici măcar nu se spune că această lege modifică codul civil. Un singur paragraf de la p.4 menţionează de „necorelări sau erori”. Îmi închipui ce se va întâmpla după ce profesioniştii dreptului vor începe să aplice noul cod şi legea 71, când se vor ivi o mulţime de neclarităţi.
Cu toate acestea, sistemul judiciar înţelege să îşi asume responsabilitatea aplicării de la 1 oct.2011 a codului. Astfel, la nivelul CSM am iniţiat un grup inter-instituţional în care pentru prima dată s-au aşezat la aceeaşi masă instituţiile de formare a magistraţilor, grefierilor, avocaţilor, executorilor judecătoreşti şi notarilor publici, care toţi urmează ca în curând să aplice – să sperăm unitar – noul cod. Pentru aceasta, deja am iniţiat demersurile necesare pentru organizarea de sesiuni comune de formare a profesioniştilor în drept, ca şi parteneri în ceea ce se vrea a fi o nouă etapă de reformă a justiţiei. Şi deja am iniţiat procedurile de utilizare a unor suporturi de curs comune cu privire la noul cod. Săptămâna următoare, la întâlnirea preşedinţilor curţilor de apel, vom discuta aspectele de natură tehnică-operaţională a implementării codului şi mai ales a legii de punere a lui în aplicare.
URMATOR :