VedemJust - invata legea

Avocatura paralela si Justitia independenta

Publicat pe data de 08.08.2008

sabii.gif] Avocatii joaca un rol deosebit in infaptuirea justitiei. Tocmai de aceea statutul lor insa trebuie sa fie unul consacrat legislativ si care sa se intemeieze pe indepedenta. In Romania exista doua structuri ale unor ordine ale avocatilor: cei traditionali si cei paraleli. Cei din urma au facut obiectul unor cercetari jurnalistice, doctrinare si chiar penale. In timp ce primele au avut pareri impartite asupra legalitatii acestor ordine, procurorii s-au pronuntat aproape in totalitate (exista insa si unele rechizitorii, dar dosarele sunt inca nejudecate) in sensul nevinovatiei persoanelor care practica avocatura paralela.In momentul de fata, parerea judecatorilor este si ea impartita: unii accepta avocati paraleli in sala (e drept ca majoritatea au ca acoperire procura notariala din partea celor care ii angajeaza), altii nu.E criticabila insa atitudinea acestora din urma care refuza ab initio participarea avocatilor paraleli. Astfel, este adevarat ca prin 2004 s-au primit pe la instante adrese prin care se atragea atentia judecatorilor de a nu-i primi in sala pe acesti avocati, intrucat asociatia care a stat la baza infiintarii Baroului lor ar fi fost constituita in mod ilegal (adresa 671C5 din 02.06.2004 a Directiei Inspectiei Generale din Ministerul Justitiei). In acea perioada, nimeni nu avea acces la mai multe informatii, astfel incat au fost luate de bune dispozitiile celor de mai sus. Azi situatia s-a schimbat, caci conflictul juridic care vizeaza Baroul paralel a evoluat: Baroul traditional a obtinut o modificare a legii avocaturii menita sa stopeze avocatura netraditionala, Baroul paralel si-a extins activitatea in toata tara si si-a rezervat denumirile profesionale ce corespund baroului traditional dupa ce a mai infiintat si alte asociatii chiar dupa modificarea legii (s-a transformat din Baroul Constitutional in Baroul Bota), Procurorul General a promovat un recurs in interesul legii dar solutia data de ICCJ nu rezolva situatia, procurorii au dat cateva zeci de solutii ale procurorilor de netrimitere in judecata a avocatilor paraleli, complete de judecata din tara sau chiar din ICCJ au analizat in concreto situatia, CSM a efectuat o cercetare a intinderii fenomenului primirii avocatilor paraleli, insasi CEDO a avut de solutionat o cauza. De trista amintire este greva de acum 2 ani ale avocatilor traditionali ca un mijloc de presiune la adresa judecatorilor care primesc in sala avocati paraleli. Afirm ca judecatorii trebuie sa nu se lase intimidati de niciun fel de presiuni din afara: fie ca e vorba de avocati traditionali care ameninta, fie ca e vorba de avocati paraleli care speculeaza, fie ca e vorba de decizii ale Procurorului General sau de anchete ale CSM. Judecatorul este independent si trebuie sa se comporte ca atare in cauzele pe care le instrumenteaza. Astfel ca, in concret, daca se ridica problema lipsei calitatii de reprezentant al oricaruia dintre avocatii ce sustin o cauza, trebuie cercetata aceasta exceptie prin administrarea probelor necesare cu privire la identitatea persoanei, calitatea profesionala a acesteia, structura din care face parte si legalitatea infiintarii acesteia (tinand seama atat de legile care stau la baza infiintarii, cat si de hotararile judecatoresti care au aceeasi putere). Pana la solutionarea globala a situatiei relevate, ramane deci ca judecatorul, singur, sa rezolve cu titlu particular problema legalitatii unuia sau a altuia dintre barouri. Interviu telefonic