VedemJust - invata legea

Ce interese sunt contra lui Daniel Morar (5)

Publicat pe data de 13.08.2008

spalare-bani.jpg]

Urmatoarele 10 argumente concrete:

Ministrul Justitiei intra in amanunte pentru a arata unde nu ar functiona bine DNA.

1. *Iata de ce, recunoscind meritele incontestabile ale DNA ca institutie, trebuie sa spunem ca exista si o serie de vulnerabilitati institutionale care o caracterizeaza.*

Pai, in argumentele introductive era vorba numai de critici. De aceea, pentru pastrarea unei aparente de obicetivitate in luarea deciziei, ministrul ar fi trebuit sa faca si o trecere in revista a acestor merite incontestabile (frumos spus, dar neargumentat nu are nicio valoare).

2. *Dintre cele mai importante vulnerabilitati institutionale, am putea da urmatoarele exemple…*

Imi pare rau, dar e ilar: nu poti veni public sa spui ca faci o evaluare (pe care nu o detaliezi si nici nu o prezinti public, nu spui cine si cand a facut-o etc), ca sunt vulnerabilitati institutionale mai importante si altele mai putin importante, si apoi sa spui ca dai exemple. Vorbim de o institutie care are o importanta cruciala in Romania si de cariera unui magistrat. Metoda exemplelor e nelalocul ei: trebuiau enumerate toate problemele care afecteaza buna organizare si functionare a DNA, ca doar nu trebuie sa fie nimic ascuns. Dar, daca ministrul afirma ca el are liberul arbitru sa faca ce propunerea vrea, de ce nu as putea banui eu ca el de fapt a ales anumite exemple, mai edificatoare pentru propunerea sa?!

3. *modul in care sunt prevazute de lege competentele DNA si DIICOT; o arie extrem de mare de competente a condus la o supraincarcare a activitatii DNA, de unde si consecinta trenarii procedurilor in cadrul unor dosare, fapt constat de Inspectia Judiciara a CSM; o lipsa de acuratete in corelarea competentelor DNA si DIICOT a condus la declinari frecvente de competenta si “plimbarea” unor dosare, sau la solutii aparent contradictorii*;

Uuups! Numai putin: eu inteleg ca mai sus ministrul spunea ca o intalegere a institutiei este complexa si implica si legislatia in baza careia actioneaza DNA, dar ce treaba are asta cu activitatea procurorului sef DNA, persoana cu privire la care ministrul trebuia sa-si centreze argumentatia? De legislatia DNA sunt responsabili strict Guvernul si Parlamentul, iar daca ministrul a sesizat norme juridice ce trebuiau imbunatatite, atunci el se face vinovat ca nu a inaintat deja deja propuneri in acest sens, ca doar MJ prin Guvern are initiative legislative si, mai mult, in MJ este o directie specializata in relatia cu Ministerul Public si anticoruptie.

4. *modul in care este prevazuta de lege recrutarea procurorilor DNA, exclusiv pe baza de interviu, a dus la cooptarea in institutie a unor procurori fara experienta necesara in anchete complexe; asa se pot eventual explica situatii in care intr-un interval scurt de timp au fost date solutii total opuse; notam aici si diferentierea modului de recrutare intre DNA si DIICOT; As vrea sa reamintesc in paranteza faptul ca expertii Comisiei Europene s-au pronuntat in principiu impotriva recrutarii in magistratura prin interviu; de aceea, cred ca ar trebui sa aplicam acelasi principiu si in procedura de recrutarea prin interviu in unitatile specializate ale Ministerului Public, care trebuie facuta pe baze obiective si competitive.*

Iar notez ca legea, de care nu se poate face vinovat Morar, prevede un anume tip de recrutare al procurorilor in structura DNA. Iar aceste interviuri sunt facute de o comisie speciala din DNA, iar CSM isi da avizul la numire. Ca au fost cooptati procurori fara experienta in anchete complexe, poate e adevarat – dar ministrul ar fi trebuit sa ne spuna cand au fost recrutati (poate sunt procurori dinaintea numirii lui Morar), cine a facut-o (parca Morar nu face parte din comisia de selectare) si despre cati procurori e vorba. Pana la urma, ministrul face afirmatii grave cu privire la pregatirea unor magistrati, si habar nu avem ce criterii a folosit el pentru aceasta si nici macar care este temeiul legal care ii permite lui sa faca evaluarea pregatirii profesionale a magistratilor. Ca exista solutii opuse, iar poate fi adevarat: dar care sunt, in ce cauze si cine le-a dat? Banuiesc ca ministrul stie ca legea prevede ca procurorii sunt independenti pe solutii. Oricum, pe argumentul asta MJ ar trebui sa ceara schimbarea tuturor sefilor de instante, ca si la noi cate solutii contrare sunt…Cat priveste interviul, e de retinut ca minsitrul sustine ca recrutarea trebuie sa aiba baze obiective si competitive – caci vom vedea mai jos cum el insusi nu a respectat aceste cerinte in prounerea pe care a avansat-o public. Insa ministrul sugereaza ca expertii ar fi criticat modalitatea interviurilor in toate cazurile, cand de fapt CE se refera doar la recrutare in magistratura, nu si la ocuparea unor specialitati de magistratii gata formati.

5. *o alta vulnerabilitate care decurge din recrutarea prin interviu este legata de conduita procurorilor de caz si independenta acestora; un procuror recrutat prin interviu, care dobandeste un grad profesional egal cu procurorul de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prezinta din start o vulnerabilitate fata de seful sau ierarhic;*

Logica mea schioapata la acest argument. Legea prevede ca procurorul e independent pe caz si ca daca sunt imixtiuni e obligat sa anunte CSM. Iar daca nu are sange in el, nici macar nu merita sa fie magistrat. Oricum, nicaieri legea nu prevede ca odata recrutat in DNA dobandesti gradul de procuror de generala, ci doar ca salarizarea e aceeasi, lucru firesc cat DNA este o structura a Parchetului General.

6. *modul in care s-a comunicat uneori in relatia DNA – PG – DIICOT; lacunele din Regulamentul DNA, regulament adoptat prin Ordin al ministrului Justitiei in 2006 fara avizul CSM, par sa fi favorizat unele pauze in comunicarea dintre factorii cheie din sistem, cum a fost in cazul sesizarii Parlamentului cu dosarele unor fosti demnitari;*

Cand, unde, cum, de cate ori, cine s-a plans?! Hai, nu suntem copii! Nu au mers telefoanele, s-a intrerupt netul?! Despre ce fel de comunicare e vorba?! Ori poate nu a raspuns Morar la ordinele primate. Dar au fost asa ceva? Era voie?! Iar chestiunea cu lacunele din regulamentul DNA, ma intreb de ce oare ministrul insusi, care are competenta in acest sens (si nu Morar!!!), nu l-a modificat deja. Cat despre pauzele care par a fi, eu nu as folosi termeni incerti si subiectivi intr-o evaluare: poate ca lui Predoiu i se pare intr-un fel, dar lui Danilet in alt fel.

7. *neutilizarea in intregime a fondurilor pentru organizarea flagrantelor sau folosirea cu eficienta redusa a fondurilor pentru derularea anchetelor complexe, cele care par sa fi “inghitit” sume importante, cu rezultate discutabile;*

Flagrantele nu se organizeaza, ca altfel ar fi aranjate si art 68 C.proc.pen interzice asta. Cum poate cineva sa fie facut vinovat ca nu a cheltuit bani? Iar pare? Despre ce sume vorbim? De unde stie ministrul toate astea? Despre ce rezultate discutabile e vorba, in ce cauze, in ce stare sunt acele cauze? Cat costa un dosar in Romania?! Nu stiu, dare se arunca o multime de generalitati, ceea ce imi creeaza impresia ca paginile trebuiua si ele umplute cu ceva. Si inca ceva, poate nelipsit de importanta: daca la un flagrant se folosesc bani de la parchet insemnati, banii se recupereaza – daca ministrul imputa procurorilor ca nu au utilizat in intregime acesti bani, ma gandesc ca ministrul si-ar dori ca flagranturile sa nu aiba finalitate si infractorul sa fi plecat cu banii.

8. rezultatele slabe in teritoriu pun de asemenea in discutie eficienta institutiei in ansamblu;

Ce inseamna rezultat slab? La care unitate de parchet? Despre ce vorbim?! Urmeaza sa fie ceruta si schimbarea sefilor din teritoriu?

9. *in fine, managementul neprofesionist al informatiilor si o apetenta excesiva pentru televiziune, in special in anii 2006 – 2007, a condus uneori la adevarate spectacole mediatice care nu au facut bine nici institutiei, nici conducatorilor acesteia si nici imaginii Justitiei in ansamblul sau*.

Pentru prima data in analiza sa, ministrul foloseste un termen strict, cert: neprofesionist. Pana acum totul era pareri si opinii. Deci inteleg ca miniitrul se uita in 2006-2007 la TV si nu ii placea ce vede. Si eu am spus ca avem o problema cu respectarea prezumtiei de nevinovatie in anumite prezumtia-de-nevonivatie-expirata. Dar si aici era necesar sa indice ce informatii nu au fost bine manageriate, daca era vorba de cazuri in ancheta sau de chestiuni administrative, cine le-a dat, cum etc. Cat priveste termenul de spectacol mediatic, mie mi se pare total nepotrivit si pare mai degraba un atac la dreptul presei de informare. Ca acest spectacol nu a facut bine institutiei, banuiesc ca ministrul isi intemeiaza pe ceva evaluarea acestui bine; cat despre binele nefacut conducatorului institutiei, adica lui Morar, ma indoiesc ca el s-a plans de ceva, mai ales ca ministrul a omis sa se intalneasca cu el sa discute despre viitorul sau. Cat despre imaginea justitiei in ansamblul sau, din cel mai recent sondaj de opinie realizat de Gallup la comanda CSM rezulta ca aceasta lipsa de incredere a cetatenilor se fundamenteaza pe coruptia din justitie, durata mare a proceselor, legislatie incoerenta, lipsa de profesionalism a magistratilor, nicidecum pe informatii televizate (p.206-208 sondaj) - cu care, in principiu, nici eu nu sunt de accord, insa cum in Romania nimeni nu indrazneste sa edicteze o lege a presei, sa nu ne mire nimic. Din contra, TV-ul este ca mai importanta sursa care fundamenteaza parerea oamenilor despre justitie (p.196 sondaj).

10. *Aceasta ultima vulnerabilitate a contribuit decisiv, in opinia mea, la afectarea reputatiei si credibilitatii institutiei*.

Eu chiar nu cred ca opinia ministrului e relevanta. Poate ca opinia mea nu e la fel, si a altor cateva mii de oameni, analisti etc. Asa facem analize acum? Dupa opinii?! Fara masuratori obiective, fara date concrete, fara exemple? Pai eu cunosc oameni care au apreciat ca anumite inregistrari cu anumite persoane au ajuns in media; poate e relevanta si opinia lor. Ca sa nu fie tot discursul subiectiv, ministrul ar fi trebui sa se ghideze si dupa ceva sondaje de opinie. Pe cel mai recent i l-am pus la dispozitie recent: e conceput de TI in 2007 (exact perioada mentionata de ministru) si mentionat in raportul IJC expediat pe mail si ministrului. La pag.29 e notat: Sondajele de opinie comandate de *Transpareny International - România* în cursul anului 2007 pentru întocmirea Raportului Naţional asupra Corupţiei şi pentru orientarea campaniei „*Fără Şpagă. Fără îmbogăţiţi din banii tăi*” relevă următoarele date: 72% dintre români afirmă că percep corupţia ca un fenomen generalizat în instituţiile publice, iar 73% dintre români sunt nemulţumiţi de activitatea instanţelor; 70% sunt nemulţumiţi de parchete, 69% ar fi nemulţumiţi de Poliţie, 64% sunt nemulţumiţi de DNA. Deci, e exact invers de cum spune ministrul!