Un punct important de referinta il constituie dosarele instrumentate de catre DNA. Astfel, potrivit comunicatelor de presa ale acestei institutii din anii 2004-2007 cu privire la trimiterile in judecata si potrivit rapoartelor de activitate din anii 2004-2006 cu privire la condamnarile definitive[[1]], rezulta ca au fost intocmite dosare penale pentru urmatoarele categorii de personal din sistemul juridic si infractiuni retinute in sarcina lor:
- politisti, atat din cadrul politiei circulatie, cat mai ales din politia judiciara pentru infractiuni precum luare de mita, fals intelectual, trafic de influenta, favorizarea infractorului, fals material in inscrisuri oficiale;
- judecatori, judecator sindic, magistrat asistent pentru luare de mita, trafic de influenta, fals in inscrisuri, fals in declaratii;
- procurori pentru dare de mita, luare de mita, trafic de influenta, fals intelectual, uz de fals, favorizarea infractorului;
- avocati pentru trafic de influenta, favorizarea infractorului;
- notar pentru trafic de influenta;
- lichidatori judiciari pentru luare de mita, trafic de influenta;
- medic legist pentru luare de mita;
- specialist criminalist pentru primire de foloase necuvenite.
S-au intocmit dosare penale inclusiv pentru cazuri de luare de mita si trafic de influenta cu privire la cadre didactice in vederea facilitarii obtinerii diplomei de licenta la facultatea de drept, a unor politisti cu functie de conducere pentru recrutarea personalului, a unor ofiteri SRI cu functii de conducere pentru promovarea personalului.
Asadar, exista sau nu coruptia in justitie? De ce este coruptia in justitie un subiect tabu? De ce se prea discuta deschis despre aceasta?!
In general, magistratii spun: coruptia nu exista! Atunci am ajunge la concluzia ca pe de o parte statisticile mint, iar pe de alta parte nu am avea cum sa explicam cazurile de magistrati trimisi in judecata sau condamnati pentru acte de coruptie.
Daca acceptam ca exista, atunci vom spune intotdeauna ca acele cazuri sunt ceva accidental in sistemul nostru. Totusi, cred ca si un singur caz pe care il avem intr-o institutie este grav. Cu alte cuvinte, de la cate cazuri ar trebui sa incepem sa ne ingrijoram? Cate cazuri putem considera ca sunt normale si care este limita minima de la care putem considera ca reprezinta un fenomen?!
.
Trebuie sa avem in vedere insa ca intotdeauna numarul infractiunilor raportate este mai mare decat cel al infractiunilor comise[[2]], iar daca avem in vedere statisticile cu privire la cei care afirma ca li s-a cerut si au oferit mita la contactul cu justitia (10%, respectiv 10%) si cu politia (9%, respectiv 10%) comparate cu numarul de dosare intocmite in ultimul an, realizam ca numarul infractiunilor comise in realitate ar putea fi mai mare.
.
Indiferent de raspuns, activitatea de preventie trebuie sa joace un rol esential in activitatea oricarei institutii sau organizatii. Ca urmare, ar trebui sa identificam care structuri din sistem sunt vulnerabile, unde anume se poate influenta functionarea legala a sistemului si ce fel de decizii pot fi influentate.
[[1]] Si comunicatele de presa, si rapoartele de activitate ale DNA sunt disponibile la www.pna.ro.
[[2]] Criminologia opereaza cu termeni specifici , cum sunt : criminalitatea reala - totalitatea faptelor penale savarșite pe un anumit teritoriu , intr-o perioada determinata; criminalitatea aparenta - totalitatea faptelor penale sesizate justitiei si cercetarii criminologice; criminalitatea legala - totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare; cifra neagra a criminalitatii - faptele infractionale comise si ramase necunoscute din diferite motive reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.