Azi a aparut un articol in Ziarul referitor la niste activitati ale unor procurori, care incepe cu un repros adresat CSM care nu ar fi sanctionat pentru coruptie magistratii.
Imediat, CSM a reactionat, in doua modalitati:
1. publicand un drept la replica pe site. Prin acesta a solicitat publicarea integrala a continutului sau in publicatia vinovata, acuza ca aspectele din articol sunt neadevarate (desi, dupa legile statului roman, CSM intr-adevar nu sanctioneaza coruptii, CSM insusi confundand sanctionarea coruptilor cu actiunile disciplinare!!!), ii urecheaza pe cei doi jurnalisti pentru lipsa de deontologie. Cu toate acestea, CSM se sesizeaza din oficiu si trimite inspectia sa vada daca procurorii cu pricina fac ceva ilegal -adica ceva de genul *te plesnesc ca m-ai injurat, dar stii ca s-ar putea sa ai dreptate?!.*
Dar finalul e grandios: pentru ca ne-ati suparat acum, vom trimite o plangere la CRP in legatura cu afrimatiile calomnioase frecvent publicate de acest ziar la adresa magistratilor sau a unor membri CSM. Adica, las ca va stim noi pe astia, care ne injurati tot timpul si iata ca acum avem ocazia sa ne razbunam!`
2. publicand un comunicat sub titlul Afirmatii calomnioase. Daca e sa aplicam aceeasi unitate de masura cu declaratiile lui Basescu despre judecatorul din cazul Borbei caruia CSM i-a reprosat ca nu este o hotarare de condamnare a omului, deci nu il poti face corupt, indraznesc sa afirm ca daca nu exista o hotarare de condamnare a ziaristilor ei nu pot fi facuti calomniatori!
Merg mai departe: in comunicat se vorbeste de dreptul la replica formulat, pt ca publicul sa fie corect informat si ziaristii sa isi ceara scuze cetatenilor si magistratilor. Uuups, eu nu vreau sa imi ceara scuze nimeni, articolul cu pricina nu m-a ranit cu nimic.
Apoi in comunicat se aduc niste precizari. De fapt, se reiau integral afirmatiile din dreptul la replica, inclusiv cele cu sesizarea CRP. In plus, ziaristilor li se reproseaza ca este imorala acuzarea intregului corp de magistrati. Eu, repet, nu ma simt vizat cu nimic.
Imi place cum CSM din organul disiplinar al magistratilor a devenit organul deontologic al presarilor: ii acuza pe autoarii articolului, Simona Fica si Dan Albu de incalcarea normelor deontologice ale jurnalistilor.
Toata hartia si banii statului cu aceste doua demersuri sunt inutile: dreptul la replica se solicita in baza Legii presei nr 3/1974, iar daca publicatia refuza se poate obtine obligarea ei prin intermediul instantei. Or, o postare pe internet de catre CSM acopera acest dr. la replica; dreptul la precizari este de asemenea prevazut in antica lege, asa ca nu vad rostul lor intr-un document intitulat comunicat.
Si in fine, pentru stiinta CSM si ca sa terminam circul: editorul publicatiei ZIARUL nu este membru CRP, si nici vreunul dintre autori nu este membru individual in CRP. Deci...