În anul 2010 am judecat cazul deflagrației de la Zalău, când un bloc a explodat din cauza scăpărilor repetate și masive de gaze – au fost morți, răniți, pierderea agoniselii de o viață a tuturor locatarilor și distrugerea în întregime a blocului de locuințe. Atunci, în timpul audierilor, unul dintre inculpați ce deținea funcție de conducere la compania de gaze mi-a spus „România stă pe o bombă”. Am dat o declarație despre acest caz, revoltat că după ani se întâmplă aceleași lucruri, în alte părți.. Îmi amintesc acum de ce a spus astea: potrivit contractului de privatizare din anii 2000, companiile de distribuție gaz sunt obligate să înlocuiască anual mii de km de conducte. Pentru că nu sunt bani, nu se fac aceste înlocuiri, așa că așteaptă să fie reclamate fisurări și se remediază, punctual, doar acele porțiuni prin peticire sau înlocuire.
Am urmărit în cursul anilor cazurile similare și am constat un pattern. Nu am luat în considerare cazurile de neglijentă cauzate de utilizatorii casnici, ci numai cazurile de scăpări și acumulare de gaze din cauza unor defecțiuni la rețelele de alimentare, aflate în responsabilitatea companiilor de gaze:
Câteva observații prealabile: O explozie se produce când concentrația de gaz metan în aer atinge nivelul de 9,5% în încăpere și este declanșată de o scânteie. Gazul nu miroase – dacă nu e suficient mercaptan în instalație nu se sesizează prin miros scăpările de gaz, dar generează amețeală și greață. Când e sesizat prin miros, nu trebuie de aprins becul în încăpere. Dispeceratele de la companiile de gaze tratează cu neseriozitate reclamațiile, iar în unele localități nici nu există. Conductele stradale sunt unele îngropate fără manșon de protecție și circulația de la suprafață a autoturismelor produce corodarea și fisurarea lor. Toate conductele folosite au termen de valabilitate, la expirarea căruia trebuie înlocuite. Verificările la conductele stradale îngropate se fac cel puțin o dată pe lună cu detector manual. În asfaltul stradal trebuie să fie răsuflătoare de gaz funcționale. În subsolul blocurilor (beciuri, culoare etc) fantele de aerisire trebuie să fie neacoperite. Pe casa scării trebuie să existe geamuri de aerisire care să fie deschise des. Prăbușirea scării este „decesul” blocului, acesta va trebui dărâmat în mod controlat. Experții în gaze la care se apelează de criminaliști sunt cei de la INSEMEX Petroșani. Victimele au dreptul la daune materiale (despăgubiri pentru averea pierdută, închirierea altei locuințe) și daune morale (pentru suferința fizică, pentru sperietura trăită, pentru coșmarurile ulterioare). Toți angajații vinovați au fost condamnați pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și distrugere din culpă doar cu închisoare cu suspendare.
Cazurile asemănătoare:
1. Explozie la data de 18 mai 1998, la un bloc din cartierul Tei, București: 7 morți, acumulare de gaz în subsol din cauza unor fisuri în rețeaua de distribuție, vina Romgaz.
2. Deflagrație la 3 decembrie 1998, într-un bloc de pe Bulevardul Dacia din București: 2 morți și 7 răniți, 20 de apartamente distruse, defecțiuni la instalația de reglare a gazelor, vina Distrigaz.
3. Explozie la 3 ianuarie 1999, în Reșița: un mort și grav 4 răniți, 2 apartamente distruse complet. Locatarii au raportat scăpări de gaze, echipa Romgaz face control, nu constată nimic și la 10 minute după plecare are loc deflagrația.
4. Explozie la 4 ian 1999, în Boldești-Scăeni (Prahova): un copil mic rănit, scara de bloc prăbușită. Cauza: conductă avariată a rețelei.
5. Explozie la 13 apr. 1999, la un bloc de pe Aleea Deda din București, 6 răniti, 2 apartamente complet distruse, alte apartamente avariate, gaz acumulat în subsol de la o conducta defectă, vina Romgaz care verificase instalația cu patru zile înainte.
6. Explozie la 14 sept. 1999 la un bloc din cartierul Rahova din București, fără victime, cu apartamente distruse, acumulare de gaze de la o conducta fisurata.
7. Explozie la 7 febr. 2000 la subsolul clădirii Poștei din Gara Târgoviște, un mort, clădire distrusă 70%, acumulare de gaze de la o conducta fisurata, vina Distrigaz căruia i se raportase de mai multe ori scăpările de gaze
8. Explozie la 14 oct. 2000 într-un bloc din cartierul Dorobanțu din Ploiești: un mort, doi grav răniți, un apartament distrus, acumulare de gaze de la o conductă fisurată
9. Eveniment 13 dec 2000, bloc în Oțelul Roșu (Caraș-Severin), un decedat, 5 răniți grav, o scara de bloc distrusă, 15 familii sinistrate, scara de bloc distrusă. Acumulare de gaze în subsol.
10. Eveniment, 6 oct. 2002 , bloc din Dej (Cluj). 4 grav răniți, 50 persoane sinistrate, apartamente distruse. Acumulare de gaze în subsol de la o conducta fisurată.
11. Eveniment, 15 febr. 2003, bloc de pe Șoseaua Olteniței (București): zeci de apartamente distruse sau afectate, acumulare de gaze de la o conductă fisurată.
12. Eveniment, 14 nov. 2003, Călărași: 7 morți, zeci de răniți, două etaje de bloc dispărute, Explozia. Acumulare masivă de gaze provenite din rețeaua stradală, probabil de la o conductă principală fisurată. Vina: Distrigaz Sud.
13. Eveniment, 26 ian. 2006, în cartierul Lăpuș din Craiova, în două etape: explozie la ora 5:00 dimineața, o explozie inițială a zguduit un punct termic dezafectat din cartier, unde se infiltrase gaz de la o conductă subterană aparținând Distrigaz Sud, explozie la ora 7:00, provocat de gazul acumulat din aceeași sursă. Doi morți, zeci de răniți, 1.000 de apartamente avariate de la zece blocuri din zonă, 30 de autoturisme parcate distruse. Vina aparține Distrigaz Sud.
14. Eveniment, 19 febr. 2006, Roșiorii de Vede (jud. Teleorman): Doi morți, doi răniți, zeci de apartamente distruse, numeroase mașini avariate. Explozie violentă cauzată de gaze naturale acumulate din rețeaua publică de alimentare. Locatarii au simțit miros de gaz pe casa scării cu o seară înainte, dar nu au realizat iminența pericolului. Vinovat: Distrigaz Sud.
15. Eveniment, 14 sept. 2007, blocul E24 din Zalău (Sălaș). Un tânăr și o copilă decedați, 8 persoane rănite, scara de bloc distrusă, locuitorii din 21 de apartamente distruse evacuați, blocul dărâmat controlat ulterior. Locatarii reclamaseră timp de doi ani mirosul puternic de gaz ce venea de la subsol unde s-a acumulat gaz de la o conductă stradală fisurată din care s-a scurs gazul prin galeria de conducte de apă către bloc. E.ON Gaz Distribuție nu a intervenit.
16. Eveniment, 3/4 nov. 2007, cartierul Micro 6 din mun. Trei grav răniți, avarii la structura clădirii. Acumulare de gaze naturale provenind de la o țeavă de distribuție comună a blocului, cel mai probabil fisurată sau neetanșă la o îmbinare. Locatarii au simțit miros de gaz în cursul nopții, dar nu au anunțat la timp. Urmare a controalelor făcute de E.ON Gaz în întregul cartier, s-au depistate scăpări de gaze la toate blocurile învecinate.
17. Eveniment, 21 dec. 2010, blocul 22 pe strada Martir Horea din Bacău, explozie cu incendiu: un mort, doi răniți, scara blocului distrusă, 15 familii evacuate. Acumulare de gaz în subsolul imobilului, provenită de la conducta de alimentare stradală fisurată. Locuitorii au reclamat scăpări de gaze, dar E.On Distribuție nu a constatat nimic în neregulă.
18. Eveniment, 1 sept. 2012, un bloc de garsoniere de pe Bvd: 4 răniți, trei locuințe complet distruse, altele 5 avariate, distrugeri în vecinătăți și mașini parcate. Acumulare de gaze la etajul 4 datorită unei fisuri într-o țeavă de distribuție ce alimenta etajele superioare.
19. Eveniment, 11 august 2016, bloc pe strada Văscăuțeanu din Copou, Iași. Doi morți, 11 răniți, blocul dezafectat complet. Acumulare de gaze în subsol, unde au ajuns de la o conductă stradală fisurată. Locatarii au relatat că era miros de gaz în zonă, cei de la E.On spun că nu au primit sesizări.
20. Explozia din octombrie 2025, bloc pe Calea Rahovei din București. 2 decedați, 13 răniți, zeci de apartamente distruse, structura clădirii compromisă. Locatarii au reclamat miros de gaz cu o zi înainte; o echipă Distrigaz ar fi venit și închis alimentarea, dar problema nu a fost rezolvată, iar structura clădirii a fost atât de compromisă încât autoritățile au decis demolarea integrală a imobilului.
Concluzii: Cazurile de mai sus demonstrează că exploziile generate de conductele publice de gaz, deși relativ rare, au consecințe devastatoare. Investigațiile oficiale au identificat de regulă fie defecțiuni tehnice ale rețelei (fisuri, coroziune) nerezolvate la timp, fie erori umane și neglijență în monitorizarea și întreținerea instalațiilor de distribuție a gazelor. În multe situații, locatarii semnalaseră dinainte miros de gaz – un indiciu crucial – însă intervențiile au fost tardive sau insuficiente. Autoritățile (IGSU, ISC) au subliniat necesitatea intensificării verificărilor periodice ale instalațiilor de gaz și înlocuirii rețelelor vechi, mai ales în marile orașe unde o bună parte a conductelor datează de peste 40-50 de ani. De asemenea, cazurile Zalău, Bacău, Iași au dus la schimbări legislative și la clarificarea responsabilităților: distribuitorii de gaze pot fi trași la răspundere civilă și penală dacă nu tratează prompt sesizările privind scurgerile. În paralel, aceste tragedii au impulsionat campanii de conștientizare – populația este îndemnată să anunțe imediat autoritățile la detecția mirosului de gaz și să ia măsuri imediate de ventilare și evacuare. Evenimentele din 2025 arată că, fără investiții urgente în infrastructură și fără o cultură a siguranței, astfel de drame sunt repetabile.