] In Romania nu exista o "cultura a anticoruptiei" care sa permita restrangerea acestui fenomen care a patruns in toate straturile societatii si afirma ca ar trebui "date cateva lectii" si celor care dau mita, nu doar celor care primesc. Component al aripii reformatoare din Consiliul Superior al Magistraturii, Cristi Danilet recunoaste intr-un interviu acordat Ziare.com ca justitia romana nu e ocolita de coruptie, lucru pe care il considera absolut inacceptabil cata vreme tocmai justitia este cea chemata sa starpeasca acest fenomen.
In ceea ce priveste imixtiunea politicului in justitie, acesta spune ca s-a trecut de la etapa in care magistratii erau "supravegheati pentru a fi ulterior santajati", asa cum se intampla in trecut, la presiuni exercitate in baza unor relatii personale sau la cele exercitate la nivel legislativ, dar chiar si la subminarea autoritatii justitiei. Magistratul spune ca Romania a promis foarte multe inainte de 1 ianuarie 2007, insa imediat dupa aderarea la UE reformele in justitie au incetat, de aici si mentinerea Mecanismului de Cooperare si Verificare, care, in opinia sa, ar trebui sa ramana pana cand toate puterile statului vor conlucra pentru fondarea statului de drept. De asemenea, Romania nu a intrat in spatiul Schengen pentru ca nu prezinta incredere, sutele de arestari operate la frontiere fiind extrem de relevante. "Calitatea oamenilor aflati in diverse structuri e esentiala", subliniaza judecatorul, remarcand totodata faptul ca in Romania lipsa de integritate e prezenta la fiecare nivel institutional. Cristi Danilet respinge acuzele aduse noului CSM de catre politicieni, spunand ca el si colegii sai nu si-au propus sa satisfaca pretentiile acestei clase, ci sa asigure "un just echilibru intre independenta sistemului de justitie si responsabilitatea acestuia". "Planurile pe care le avem sunt foarte ambitioase si asteptam ajutor de la cei care vad lucrurile la fel ca noi", subliniaza Cristi Danilet in interviul acordat pentru Ziare.com. Cat de mare este, in opinia dumneavoastra, gradul de coruptie din justitie si la ce nivel se manifesta aceasta cel mai pregnant? Coruptia se intalneste peste tot in Romania, de la sistemul de sanatate la armata si politic, de la sistemul public la cel privat. Justitia romana nu e ocolita de coruptie. In ultimii 5 ani sunt sute de cazuri cu politisti, avocati, judecatori, procurori trimisi in judecata pentru luare de mita si trafic de influenta. In magistratura nivelul coruptiei e unul restrans, dar chiar si asa e inacceptabil. Justitia este tocmai cea chemata sa starpeasca acest fenomen in societatea noastra. Exista imixtiuni ale politicului in actul de justitie, asa cum se speculeaza? Cunoasteti cazuri concrete de astfel de presiuni/imixtiuni? Imixtiunile politicului au existat dintotdeauna. In trecut, ele constau in implicarea directa in numirea unui magistrat, mai ales in functii de conducere, precum si in supravegherea vietii lui private in vederea santajarii ulterioare. Azi, din dosarele aflate pe rolul unor instante, se deduce ca imixtiunea se manifesta uneori la nivel personal prin legaturi neetice intre politicieni sau afaceristi cu magistratii, relatiile astfel stabilite find menite sa le influenteze corectitudinea solutiilor, lor sau ale altor colegi. Mai este o imixtiune in justitie, legalizata deja: necesitatea acordului Parlamentului pentru desfasurarea unor anchete penale impotriva unor membri ai Guvernului sau ai legislativului, atunci cand acestea nu vizeaza activitatile politice - este inacceptabil ca infaptuirea justitiei sa fie lasata la discretia clasei politice. Si mai este un tip de imixtiune care se doreste, mult mai periculos, cu scopul subordonarii intregului sistem: ambitia de neinteles a politicienilor vremii de prelua controlul asupra Inspectiei Judiciare pentru a verifica pe cale administrativa hotararile judecatoresti, aspect care in fapt si in drept ar distruge independenta justitiei. Iar la fel de grav mi se pare refuzul executarii hotararilor judecatoresti de catre institutiile statului, ceea ce este un semnal de nesupunere fata de puterea judecatoresti. Practic, incet dar sigur, este subminata autoritatea justitiei, singura care pare a nu functiona pe placul politicului. Cine este de vina pentru mentinerea MCV? Cand si cum anticipati dumneavoastra ca se va incheia? Instituirea Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) s-a facut in decembrie 2006 de catre Comisia Europeana (CE) cu acordul autoritatilor romanesti. Acesta consta in indeplinirea a patru conditionalitati, cu scopul de a se intari independenta justitiei, a se continua reforma sistemului judiciar si a se eficientiza lupta anticoruptie. Cat timp MCV nu este ridicat, inseamna ca nu s-au realizat recomandarile CE. Tristul adevar este ca Romania a promis foarte multe inainte de 1 ianuarie 2007, insa imediat dupa aderarea la UE reformele au incetat. Acum eforturile de indeplinire a recomandarilor s-au reluat, insa fiecare autoritate actioneaza izolat. Personal consider ca este bine sa se mentina acest mecanism pana cand toate cele trei puteri vor conlucra pentru fondarea statului de drept, pus in primejdie de initiativele de care vorbeam mai sus prin care se vrea in realitate controlul justitiei. In opinia dumneavoastra, de ce nu a fost admisa Romania in Spatiul Schengen la termenul prevazut prin tratat? Din punct de vedere tehnic, Romania indeplineste criteriile de aderare la spatiul Schengen, menit a permite unei persoane ca, odata intrata in tara noastra, sa calatoreasca in interiorul UE fara nici un alt control la granita cu celelalte state. Problema noastra este ca nu prezentam incredere. E aproape ilar sa ai sute de arestari la frontierele din Romania si sa pretinzi in acelasi timp ca poti securiza granita UE. Avem de invatat din cele intamplate anul acesta: calitatea oamenilor aflati in diverse structuri e esentiala. Or, in Romania, lipsa de integritate e prezenta - cred - la fiecare nivel institutional. Practic, nu exista o cultura a anticoruptiei in Romania. Utilizarea in propriul folos a functiei publice indeplinite e un mod de viata pentru foarte multi. Cum comentati faptul ca mii de bugetari si-au castigat drepturi salariale in justitie? De foarte multe ori salariile angajatilor nu sunt platite potrivit dispozitiilor legale sau contractuale, motiv pentru care acestia actioneaza in judecata angajatorul. Este ceea ce s-a intamplat si in cazul bugetarilor - functionari publici, politisti, magistrati, grefieri, profesori, actori etc - ale caror drepturi salariale au fost incalcate uneori. Calitatea foarte slaba a legilor le-a facut interpretabile, abrogarea unor norme si revenirea asupra lor si apoi din nou abrogarea a ridicat mari probleme de aplicare a legii in timp, neindexarea salariilor la intervalul prescris de lege sau pur si simplu nevirarea pe card a salariului convenit a generat sute de mii de procese. Nu neg ca au fost cazuri in care puterea judecatoreasca a intrat in teritoriul rezervat puterii legiuitoare, cum a constatat Curtea Constitutionala in cateva cazuri, dar acestea sunt acum de domeniul trecutului si sistemul judiciar si-a reglat deja practica. Si acele procese, odata ce s-au finalizat cu hotarari judecatoresti definitive, nu mai pot fi rediscutate. Inainte de a fi membru CSM erati un critic foarte dur al multor nereguli din sistemul judiciar. S-au produs schimbari, intre timp, in sensul dorit de dumneavoastra atunci? Am ramas in continuare un critic al sistemului judiciar. Sunt multe aspecte care nu functioneaza la nivelul asteptarilor, dar cauzele sunt multiple. Conditiile de lucru sunt dezastruoase in multe din instantele si parchetele din Romania, calitatea legilor, inclusiv a noilor coduri, prea slaba, sustinerea financiara a sistemului este la minim, vointa politica de a intari sistemul, e aproape de zero, iar numarul de dosare s-a dublat in ultimii 5 ani. In aceste conditii se cere performanta sistemului - ceea ce e aproape de neimaginat. Cu toate acestea, foarte multi magistrati isi sacrifica timpul si energia pe care ar trebui sa o rezerve vietii private pentru a solutiona mii de cauze anual, desi aceasta depaseste conditiile oferite de stat. Nu am insa toleranta fata de lipsa de integritate, nu exista scuze pentru coruptia judiciara. Si faptul ca azi pot discuta deschis despre acest subiect este o evolutie. Faptul ca sistemul insusi vrea eliminarea pensiilor de serviciu pentru magistratii dovediti ca fiind incorecti, e un alt semn al evolutiei. Faptul ca avem un nou CSM in care fiecare membru a fost ales pe baza unui plan de actiuni propus, e extraordinar. Faptul ca functiile de conducere se ocupa prin concurs, la fel si promovarea in functii la instantele sau parchetele superioare, sunt lucruri bune, iar ca noul CSM are criterii obiective pentru promovarea la instanta suprema sau pentru numirea inspectorilor judiciari, este de apreciat. Cum comentati declaratia presedintelui Traian Basescu "Niciodata justitia unui stat nu a facut atata rau tarii pentru care lucreaza cat a facut justitia romana" si nemultumirile exprimate in repetate randuri la adresa noului CSM, de care s-a aratat "dezamagit"? Basescu: Invit partidele la dialog pe tema revizuirii Constitutiei si reorganizarii tariiO declaratie ca aceasta este extrem de generala, astfel ca prefer sa nu comentez. Daca domnul presedinte se referea la justitia dinainte de 1989, atunci sunt de acord ca lipsa unor judecatori cu verticalitate a dus la intretinerea statului totalitar si incalcarea drepturilor omului. Cat despre actualul CSM, nu ne-am propus sa satisfacem pretentiile clasei politice, ci sa asiguram un just echilibru intre independenta sistemului de justitie si responsabilitatea acestuia. Planurile pe care le avem sunt foarte ambitioase si asteptam ajutor de la cei care vad lucrurile la fel ca noi. Televiziunea Romana a realizat o campanie intitulata "Anticoruptia la romani". Ce imagine credeti ca formeaza aceste 7 "piese de puzzle" pentru strainii care si-ar dori sa investeasca in Romania?Cat timp romanul obisnuit stie inca de mic ca atunci cand are o problema exista cai de a o rezolva pe o cale ocolita, contra oferirii unor beneficii, nu putem vorbi de anticoruptie. Sincer, as vrea sa vad ca sunt urmariti penal si condamnati cei care dau mita - acest subiect inca nu este pe agenda autoritatilor competente, caci accentul se pune pe sanctionarea celor care iau mita, si atunci ofertantii sunt utilizati in proces ca si martori. Dar cred ca trebuie date cateva lectii si in aceasta directie. Referitor la intrebarea dumneavoastra, e firesc ca strainii sa isi doreasca un mediu curat pentru desfasurarea afacerilor. Sunt state care au investit enorm, inclusiv in pregatirea magistratilor, in speranta ca Romania va ajunge intr-un tarziu intr-o stare de normalitate. Insa mai avem de lucru. Cunoasteti cazul Adrian Severin? Care este opinia dumneavoastra? Nu pot comenta cazuri aflat in desfasurare. Dar pot spune ca in cazul unor persoane care ocupa inalte functii publice (in institutii europene, in cele nationale sau in magistratura) investigatiile trebuie sa se desfasoare rapid, pentru a se lamuri adevarul. Si asta fara nici un blocaj de natura administrativa. Imunitatea unor diplomati, politicieni sau magistrati nu poate sa le ocroteasca acestora decat modul in care isi indeplinesc atributiile de serviciu. In rest, nu ar trebui sa existe nicio opreliste in desfasurarea proceselor. Control de fond, in premiera, la Inalta Curte de Casatie si JustitieCare vi se pare cel mai scandalos caz de coruptie din Romania si de ce? Sunt magistrat si sunt interesat in primul rand de corectitudinea in justitie. Iar in acest domeniu, sunt de neacceptat actele de coruptie. Mi se pare ca ne-a facut mult rau cazul din 2007 cu privire la banuielile de cumparare de catre unii procurori a subiectelor la un concurs de promovare in functii de conducere, dupa cum cred ca sunt la fel de daunatoare recentele cazuri de la nivelul instantei supreme. Nu stiu care este adevarul - urmeaza a fi aflat in mod rapid si corect - , dar stiu in mod sigur ca suspiciunile nu trebuie sa se extinda la intreg sistemul, caci asta ar atinge demnitatea si autoritatea majoritatii colegilor, integri.