SURSA: Ziare.com
Reforma facuta in ultimii 10 ani in justitie a produs efecte notabile, atat la nivelul sistemului judiciar, cat si la nivelul populatiei. Presiunea MCV a fost si ramane benefica, spune judecatorul Cristi Danilet, membru CSM. Intr-un scurt interviu acordat Ziare.com, judecatorul face o comparatie intre justitia din 2003 si cea de acum, si subliniaza importanta presiunii pozitive puse de UE asupra decidentilor de la Bucuresti, in contextul in care saptamana trecuta a fost prezentat un nou raport in cadrul MCV.In ceea ce ii priveste pe politicieni, Cristi Danilet subliniaza asaltul acestora asupra institutiilor din sistemul judiciar si faptul ca, pentru prima oara dupa 1989, politicienii au incercat sa gratieze nu doar infractori de drept comun, ci si corupti. Politicienii nu trebuie sa se razboiasca cu justitia, ci trebuie sa devina un model de respectare a legilor, spune judecatorul in interviul acordat Ziare.com.**Reforma in justitie a inceput in urma cu 10 ani. Care sunt progresele cele mai notabile, in special in lupta impotriva coruptiei?**Justitia s-a imbunatatit in mod vizibil dupa revizuirea Constitutiei in 2003 si dupa adoptarea in anul 2004 a pachetului de legi privind reforma justitiei (Legea 303 privind statutul magistratilor, Legea 304 privind organizarea judiciara, Legea 317 privind CSM), modificate apoi in anul 2005. Datorita acestor legi, organizarea justitiei este cu totul alta azi, iar functionarea justitiei a atins o eficienta marita in ultimii 2-3 ani. Inainte de reforma, majoritatea magistratilor proveneau din vechiul sistem, recrutarea tinerilor se facea total netransparent, magistratii erau spionati in viata privata printr-un serviciu secret si militarizat din Ministerul Justitiei, CSM era un apendice al ministerului, concursurile tinand de cariera erau organizate de minister, iar Inspectia Judiciara era situata in subordinea ministrului. Judecatorii de la instanta suprema aveau un mandat limitat la 6 ani. O incercare de specializare a procurorilor in domeniul coruptiei a existat in 2002, dar fara rezultate. Activitatea de control a averii se limita la cateva categorii de bugetari, insa nu erau nici aici rezultate pozitive. Acum insa, de cariera magistratilor se ocupa CSM compus in majoritate din magistrati alesi de colegii lor si care este complet separat de Ministerul Justitiei. Recrutarea se face prin Institutul National al Magistraturii, promovarea la instantele superioare si numirea in functie de executie se face exclusiv prin concurs. Toti magistratii au mandat pana la varsta de pensionare. Corpul de magistrati s-a innoit considerabil, media de varsta fiind acum de 35-40 ani; deja avem generatii de magistrati nascuti dupa Revolutia din '89. Inspectia Judiciara este sub coordonarea CSM. Pentru lupta anticoruptie si pentru crima organizata avem unitati speciale de parchet. Averea nejustificata poate fi confiscata acum pe cale administrativa (prin ANI) sau penala. CSM este consultat cand se voteaza bugetul instantelor si parchetelor, precum si orice legi interesand justitia. Cat de important este Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) pentru reforma justitiei din Romania?MCV a fost factor de presiune pozitiva pentru a declansa reforma si a mentine intensitatea acesteia. UE ne-a aratat astfel care sunt standardele pe care trebuie sa le atingem ca organizare si functionare si a cerut sa se vada rezultate. Iar acestea au inceput sa vina. Oameni despre care in trecut nimeni nu se gandea ca puteau fi pasibili de tragere la raspundere au fost condamnati penal in ultimii ani. Asta a aratat ca magistratii au inceput sa inteleaga asteptarile legitime de la ei: sa aplice legea fara nici un fel de prejudecata, favoritism sau discriminare, si in special sa sanctioneze ferm, rapid si aspru actele de coruptie mai ales cand sunt comise de demnitari, magistrati si functionari. Azi, nu mai exista persoane "intangibile" fata de justitie si aceasta reprezinta un mare progres. Cum credeti ca au perceput cetatenii aceasta presiune a UE pentru reformarea justitiei din Romania?Fara dorinta politica de a adera la UE, reforma justitiei nu ar fi existat. Nu era vreun interes pentru politicieni si afaceristi sa lase justitia din mana. In timp, dezbaterile pe tema aderarii, dar mai ales a justitiei si anticoruptiei au produs un lucru fenomenal: populatia obisnuita a priceput ca viitorul tarii depinde de functionarea justitiei si a inteles ca aceasta presupune o organizare potrivit principiului separatiei puterilor in stat. In felul acesta, romanii au dobandit constiinta valorilor democratiei, printre care "statul de drept" este una fundamentala. Astfel se explica si cresterea increderii in justitie: intr-o tara ca Romania unde criza economica a produs drame, unde saracia caracterizeaza majoritatea populatiei, unde coruptia a cuprins toate sectoarele publice, romanii isi pun mari sperante in justitie, pe care o crediteaza cu 40-44%, adica dublu decat in perioada de inceput a reformei. E nevoie in continuare de o presiune exterioara? Unii politicieni au cerut ridicarea MCV.Dupa reforme rapide si adanci, la 1 ianuarie 2007 Romania a devenit membru al UE, dar cu patru domenii monitorizate. Initial instituit pentru primii trei ani de la aderare, MCV a fost prelungit inca 3 ani, ca apoi o noua prelungire sa fie pe durata nedeterminata. Cred ca MCV va trebui ridicat numai cand Romania va indeplini intocmai cele patru obiective asumate in colaborare cu Comisia Europeana. Fara aceasta conditie, nimic bun nu se va mai intampla, pentru ca singuri nu avem capacitatea de a fi sinceri, corecti si de incredere in a ne asuma responsabilitatea continuarii reformelor. Atacurile la adresa justitiei nu s-au oprit, dovada sta ce s-a intamplat in "martea neagra", dar si declaratiile legate de instrumentarea unor dosare politice. E un semn ca se teme clasa politica de o justitie independenta?Potrivit oricaror studii in domeniul anticoruptiei, succesul unei campanii de lupta impotriva coruptiei poate fi consacrat prin prinderea unor "pesti mari", adica a unor persoane cu un anumit statut ierarhic (a se vedea, de exemplu, Robert Klitgaard - "Orase corupte"). In Romania lupta anticoruptie a devenit vizibila cand au fost trimisi in judecata si mai ales condamnati, incepand cu 2011, ministri, parlamentari, magistrati de la instanta suprema, afaceristi. A fost un semnal si de "trezire" a societatii in general, si a clasei politice in special, la o noua realitate: justitia e independenta si magistratii nu mai pot fi controlati sau macar influentati. Asa s-a declansat un adevarat asalt supra institutiilor anticoruptie precum DNA si ANI, respectiv a institutiilor de la varful sistemului judiciar precum ICCJ si CSM. Tot astfel se explica initiativele de a reduce termenele de prescriptie a raspunderii penale, de sustragere a unor categorii de demnitari de la raspundere prin modificarea codului penal sau de promovare a unor initiative de amnistie si gratiere nu doar a infractorilor de drept comun, ci - pentru prima data in istoria postdecembrista - si a coruptilor. Ceea ce e o mare greseala! Politicienii nu trebuie sa se razboiasca cu justitia si nici sa isi creeze impunitati, ci ei trebuie sa devina un model de respectare a legilor si sa previna incalcarea acestora de catre colegii lor. Mai mult, in acest conflict nu trebuie implicata presa. In Romania s-a ajuns ca unii jurnalisti sau chiar trusturi intregi de presa sa fie in intregime aservite politic si sa fie utilizate ca mercenari-media impotriva oamenilor legii. O alta greseala, caci democratia sanatoasa se sprijina in egala masura pe libertatea presei si independenta justitiei - doi piloni esentiali ai liberalismului. Oricum, magistratii sunt din ce in ce mai insensibili la asemenea incercari santajiste, iar cetatenii onesti au ajuns sa faca acum diferenta intre dezinformare si manipulare, pe de o parte si presa sanatoasa, libera, pe de alta parte. Imi exprim speranta ca, pentru a complini lipsa intelepciunii alesilor, justitia va ajunge sa faca ordine in societate si magistratii vor reusi sa impuna, fara nicio rezerva, respectarea legii indiferent de calitatea pe care ar avea-o cei ce o incalca.