]Am fost intrebat care sunt temeiurile legale care stau la baza activitatii judecatorilor de a promova medierea si chiar care ar fi temeiul in baza caruia instantele au incheiat protocoale cu asociatiile de mediatori. Cred ca ar fi bine sa raspund facand trimitere la instrumentele atat cele soft, cat si cele obligatorii in acest domeniu. Dar pentru ca au fost oarece discutii cu privire la avocati si chiar arbitri ce prin legile lor sunt abilitati sa efectueze si ei medierea (alta insa decat cea a mediatorilor autorizati), in acelasi timp voi face si referirile la obligatia acestora de a sustine medierea.
Instrumentele internationale si nationale care recomanda sau impun magistratilor, avocatilor si arbitrilor sustinerea medieriipost.php:
a) Opinia nr. 6 (2004) a CCJE cu privire la judecarea echitabila si intr-un termen rezonabil si rolul judecatorilor in procese avand in vedere mijloacele alternative de solutionare a litigiilor: 141. Pe viitor, CCJE se poate angaja in emiterea de considerente specifice referitoare la ADR. In prezent, in cadrul unei opinii referitoare la durata rezonabila a proceselor si la rolul judecatorilor in cadrul procesului, CCJE considera ca este necesara incurajarea dezvoltarii schemelor ADR, care sunt adecvate in special pentru anumite tipuri de litigii, si cresterea constientizarii publicului cu privire la existenta acestora, modul in care functioneaza si cheltuielile acestora. 149. CCJE a analizat rolul judecatorului in deciziile legate de mediere luand in considerare in primul rand faptul ca recurgerea la mediere, in cadrul procedurilor civile si administrative, poate fi aleasa la initiativa partilor sau, in mod alternativ, judecatorului i se poate permite sa recomande ca partile sa apara in fata unui mediator, refuzul acestora de a proceda astfel fiind uneori relevant din punct de vedere al costurilor. 152. Cat despre rolul judecatorului in medierea penala, este evident ca, daca un caz penal este deviat de la procesul obisnuit de urmarire inainte de inceperea procedurilor, judecatorul nu va avea de obicei niciun rol. In cazul in care cauza este deviata catre justitia restaurativa dupa inceperea acesteia, va fi necesar un ordin emis de catre un judecator pentru a putea fi efectuata devierea. In anumite tari exista, de asemenea, diferente legate de adoptarea principiilor urmaririi penale discretionare sau obligatorii.
b) In Recomandarea nr. (81) 7 a CM al CoE privind mijloacele de facilitare a accesului la justitie se prevede la punctul 3 ca trebuie luate masuri pentru facilitarea sau, dupa caz, incurajarea concilierii partilor sau a solutionarii conflictelor pe cale amiabila inainte de demararea procedurii judiciare sau pe parcursul unei proceduri deja initiate;
c) In *post.php se prevede la obiectivul 1 incurajarea de catre statele membre, in cazurile potrivite, a rezolvarii pe cale amiabila a diferendelor fie in afara sistemului judiciar, fie inainte sau in timpul procedurii judiciare. In acest scop, recomandarea arata ca ar putea fi luate in considerare masurile urmatoare: a) sa prevada, cu avantaje potrivite, proceduri de conciliere care, prealabil sau la inceputul procedurii judiciare, ar avea drept scop rezolvarea litigiului; b) sa incredinteze judecatorilor, printre sarcinile lor principale, obligatia de a cauta o solutionare amiabila a litigiului intre parti in toate cauzele in care este posibil, fie la inceputul procedurii, fie in orice alt stadiu potrivit al acesteia; c) sa consacre ca o obligatie deontologica a avocatilor* sau sa invite organele competente sa le recunoasca avocatilor posibilitatea concilierii cu partea adversa inainte de a recurge la calea judiciara, ca si in toate stadiile potrivite ale procedurii judiciare.
d) In Recomandarea nr. (94) 12 a CM al CoE privind independenta, eficienta si rolul judecatorilor, principiul 5 prevede printre responsabilitatile judecatorului incurajarea partilor sa ajunga la o intelegere amiabila, acolo unde este aceasta este adecvat. Memorandumul explicativ care insoteste aceasta recomandare arata urmatoarele: aceasta responsabilitate subliniaza importanta rolului de conciliator detinut de judecator in planul eficientei justitiei. Este functia naturala a judecatorului sa asigure reconcilierea partilor: discutiile sunt mai bune decat litigiul. Oricum, judecatorii trebuie sa isi indeplineasca aceasta sarcina cu tact si bun simt si intr-o asa maniera incat impartialitatea lor sa nu fie pusa la indoiala.
e) post.php: 1.2. Rolul judecatorilor 12. Judecatorii au un rol important in dezvoltarea medierii. Ei ar trebui sa fie capabili de a furniza informatii, de a organiza sedinte de informare cu privire la mediere si, in caz de necesitate, de a invita partile in litigiu sa recurga la mediere si/sau sa trimita cauza la mediere. Este deci important de a veghea ca serviciile de mediere sa fie disponibile, fie prin crearea acestor servicii ca anexa a instantelor judecatoresti, fie orientand partile la listele cu prestatorii de mediere. 1.3. Rolul avocatilor 13. Codurile de conduita a avocatilor ar trebui sa includa o obligatie sau o recomandare de a propune, in cazurile potrivite, modurile alternative de rezolvare a conflictelor, dintre care medierea, inainte de a initia o procedura in fata instantelor judecatoresti si de a furniza informatii si sfaturi pertinente clientilor lor referitor la acest subiect. 14. Barourile si asociatiile profesionale de avocati ar trebui sa dispuna de listele de mediatori si sa le difuzeze printre avocati. 3.3 Sensibilizarea institutiei judiciare 50. Judecatorii joaca un rol crucial in propagarea culturii de rezolvare amiabila a litigiilor. Este deci esential ca ei sa fie informati si sa cunoasca din plin procedura de mediere si avantajele sale. Acest scop ar putea fi atins prin intermediul sesiunilor de informare si a programelor de formare initiala si continua care comporta elemente specifice ale medierii utile in munca cotidiana a jurisdictiilor specifice. 51. Este important de a intari legaturile atat institutionale cat si personale intre mediatori si judecatori. Aceasta ar putea fi realizat prin organizarea de conferinte si seminare.3.4. Sensibilizarea avocatilor** 52. Medierea ar trebui sa fie inclusa in programele de formare initiala si continua a avocatilor. 53. Barourile si asociatiile de avocati ar trebui sa detina listele prestatorilor de programe de mediere si sa le difuzeze avocatilor. 54. Statele membre si barourile ar trebui sa intreprinda masuri pentru stabilirea baremelor onorariilor care sa nu descurajeze avocatii sa isi sfatuiasca clientii sa recurga la mediere in scopul rezolvarii litigiilor.
f) post.php: 1.2 Rolul judecatorilor, procurorilor si altor autoritati judiciare penale 11. Judecatorii, procurorii si alte autoritati judiciare penale au un rol important in dezvoltarea medierii. Ei ar trebui sa fie capabili de a furniza informatii, de a organiza sesiuni de informare cu privire la mediere si, in caz de necesitate, de a invita victimele si/sau delincventii sa utilizeze medierea si/sau sa trimita cauza la mediere. Statele membre sunt incurajate sa stabileasca si/sau sa imbunatateasca cooperarea intre autoritatile judiciare penale si serviciile de mediere cu scopul de a raspunde mai eficace victimelor si delincventilor. 1.4. Rolul avocatilor 13. Codurile de conduita a avocatilor ar trebui sa includa o obligatie sau o recomandare pentru avocati de a lua masuri in vederea furnizarii unor informatii pertinente si de a propune partilor, daca aceasta este adecvat, sa recurga la medierea victima-delincvent cat si de a pleda pentru trimiterea la mediere a cauzei de catre autoritatile competente. 3.2. Sensibilizarea victimelor si delincventilor 43. Personalul judiciar, procurorii, politia, autoritatile justitiei penale, avocatii si alti profesionisti ai dreptului, asistentii sociali, organizatiile de sustinere a victimelor, cat si alte organisme implicate in justitia reparatorie ar trebui sa furnizeze, intr-un stadiu incipient, informatii si sfaturi cu privire la mediere atat victimelor cat si delincventilor, insistand asupra avantajelor si posibilelor riscuri pentru fiecare dintre ei. 3.3 Sensibilizarea politiei 44. Formarea personalului de politie ar trebui sa includa explicatii cu privire la justitia reparatorie in masura in care serviciile de politie intervin intr-un stadiu incipient al cauzei si sunt primii care intra in contact cu victimele si delincventii. O atentie deosebita ar trebui acordata transmiterii cauzelor pentru efectuarea medierii. Aceasta s-ar putea realiza datorita unei formari care sa contina informatii specifice cu privire la autorii si victimele infractiunii, cat si prin distribuirea pliantelor/brosurilor. 3.4 Sensibilizarea institutiei judiciare si a procurorilor 45. Un numar crescand de state membre a adoptat masuri legislative permitand atat judecatorilor cat si procurorilor, in egala masura, sa invite victimele si/sau delincventii sa utilizeze medierea si/sau sa trimita cauza la mediere. In acest scop, este necesar ca ambii sa fie din plin informati cu privire la procedura de mediere si constienti de avantajele si riscurile sale potentiale. Acest scop ar putea fi atins prin intermediul sesiunilor de informare si programelor de formare initiala si continua. 46. Este important de a consolida legaturile atat institutionale cat si personale intre mediatori si judecatori/procurori. Aceasta ar putea fi realizat prin organizarea de conferinte si seminare. 3.5. Sensibilizarea avocatilor 47. Justitia reparatorie si medierea ar trebui sa fie incluse in programele de formare initiala si continua a avocatilor. 48. Barourile si asociatiile de avocati ar trebui sa detina listele prestatorilor de programe de mediere si sa le difuzeze avocatilor. 49. Statele membre si barourile ar trebui sa intreprinda masuri pentru stabilirea baremelor onorariilor care sa nu descurajeze avocatii in a-si sfatui clientii sa recurga la mediere in scopul rezolvarii litigiilor. 3.6. Sensibilizarea asistentilor sociali 50. Statele membre sunt incurajate sa ia masurile necesare vizand sensibilizarea asistentilor sociali cu privire la justitia reparatorie si la mediere.
g) post.php: Articolul 5 Recurgerea la mediere (1) O instanta la care a fost introdusa o actiune poate, atunci cand este cazul si avand in vedere toate circumstantele cazului respectiv, sa invite partile sa recurga la mediere pentru a solutiona litigiul. Instanta poate, de asemenea, invita partile sa participe la o sesiune de informare privind recurgerea la mediere daca astfel de sesiuni sunt organizate si sunt usor accesibile.
h) Art. 6 din post.php asa cum a fost modificat prin post.php: Organele judiciare si arbitrale, precum si alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si a avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.
i) Prin post.php. La pct.3.7.1. din acest cod se prevede in acest sens: „Avocatul trebuie sa incerce, in orice moment, sa gaseasca o solutionare a litigiului clientului sau care sa fie corespunzatoare costului cauzei, si va trebui ca, la momentul oportun, sa isi consilieze clientul cu privire la oportunitatea de a cauta sa ajunga la un acord sau de a recurge la modurile alternative pentru a incheia litigiul”.
j) Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat: ART. 3 alin 1 Activitatea avocatului se realizeaza prin: f) activitati de mediere. Art. 15 Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat, administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare judiciara, in conditiile legii.
k) Art. 4 din Legea nr. 335/2007 a Camerelor de Comert din Romania: Camerele judetene au urmatoarele atributii principale: i) organizeaza activitatea de solutionare a litigiilor comerciale si civile prin mediere si arbitraj ad-hoc si institutionalizat. Art. 28 alin.2: Camera Nationala indeplineste urmatoarele atributii principale: e) organizeaza activitatea de mediere si de solutionare prin arbitraj a litigiilor comerciale si civile, interne si internationale, in conditiile prevazute de Codul de procedura civila, de legile speciale in domeniu si de conventiile internationale la care Romania este parte.
Cu privire la obligatiile pe care le au in plus judecatorii care ocupa functii de conducere:
l) Art. 46 alin. 1 din Legea 304/2004: Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
m) post.php Art. 16 : (1) Presedintele judecatoriei exercita atributiile manageriale in vederea organizarii eficiente a activitatii acesteia, precum si atributii de administrare a instantei, scop in care: k) asigura, in conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe langa judecatorie, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii. Art 17 alin 1: Vicepresedintele judecatoriei exercita urmatoarele atributii: a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
post.php Pentru o expunere in intregime a acestor standarde, a se vedea Z.Sustag, C.Danilet, C.Ignat, Medierea. Standarde si proceduri, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.
post.php Disponibila la www.coe.int/ccje.
post.php Adoptat de Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei la 7 dec.2007, CEPEJ(2007)14.
post.php Adoptat de Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei la 7 dec.2007, CEPEJ(2007)13.
post.php Publicata în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 136 din 24.5.2008, p.3-8.
post.php Publicata în Monitorul Oficial nr. 441 din 22 mai 2006
post.php Legea nr. 370/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 831, din 3 decembrie 2009.
post.php Adoptat de Consiliul Barourilor Europene în 1998 şi modificat ulterior.
post.php adoptat prin Hotarârea C.S.M. nr. 387/22.09.2005, publicata în Monitorul Oficial Partea I, nr. 958/28.10.2005, cu modificarile ulterioare.