![palatulparlamentului]Și totuși legile nu trebuie modificate după ureche!Eu înțeleg că atunci când modifici textul unei infracțiuni din Codul penal trebuie să ai în vedere o anumită politică publică: vezi cât e pedeapsa în Codul vechi, afli câte infracțiuni de acest gen s-au comis în ultimii cinci sau zece ani, discuți cu magistrații problemele de aplicare, te consulți cu profesorii de drept penal partea specială, studiezi dreptul comparat și de abia apoi faci propunerea prin care modifici conținutul infracțiunii sau pedeapsa acestuia. Aceste argumente trebuie să fie redate în expunerea de motive a actului normativ sau să reiasă din stenogramele dezbaterilor din comisiile de specialiate – pentru ca în viitor cei care vor trebui să aplice noul act normativ să știe cum să facă interpretarea teleologică, pentru a afla intenția legiuitorului.
Astfel, mi se pare cel puțin ciudat ca la marea reformă a Codului penal intrat în vigoare în 2014 (cel făcut de profesori universitari în 2006-2008, asumat de Guvern în 2009, aprobat de Parlament în 2009 și modificate masiv de Parlament în 2013) să ajungi la concluzia că textul unei anumite infracțiuni este bun și că doar pedepsele trebuie majorate, după care în 2018 să ajungi la concluzia că textul ridică probleme și astfel să modifici conținutul infracțiunii, respectiv să scazi pedepsele, fără însă a avea la bază vreun studiu statistic, doctrinar sau jurisprudențial.